Investigație Fanatik: cum a transformat Statul baza „Pro Rapid” într-o groapă de gunoi. Interesele ascunse ale lui George Copos. Exclusiv

Baza sportivă „Pro Rapid” a ajuns o ruină, o groapă de gunoi. Cum a fost lăsată în paragină o frumusețe de bază de pregătire, cum era pe vremea „autorului” ei, contestatul și apoi regretatul George Copos, este împotriva firii. FANATIK vă prezintă cronologia unei distrugeri care pare programată…

Afacerea „Pro Rapid” sau cum a transformat statul o bază sportivă într-o groapă de gunoi. Umbra lui George Copos e-n toate ce sunt…

Baza „Pro Rapid” este fosta bază sportivă „Tehnometal”, care a aparținut fabricii cu același nume. A fost construită în perioada 1974-1975, cu bani proveniți din bugetul intreprinderii. Echipa de fotbal Tehnometal a jucat în cea mai mare parte a existenței sale în Divizia C (echivalentul ligii a treia de astăzi). Vârful performanței pentru Tehnometal a fost promovarea în Divizia B, in 1976, unde a rezistat un sezon.

În anii ’70-’80, între Rapid și Tehnometal a existat o strânsă legătură. Jucători de perspectivă ai Rapidului erau rulați la Tehnometal, iar fotbaliști aflați la final de carieră mai mâncau aici o pâine albă. După lovitura de stat din decembrie 1989, în 1991, Tehnometal și-a schimbat numele în Rotema SA. De aici începe epopeea bazei „Pro Rapid”, pe care, pentru a fi mai ușor de urmărit, v-o prezentăm în ordinea cronologică a acțiunilor întreprinse asupra sa.

• Septembrie 1997, influentul Copos se asociază cu Rotema pe 49 de ani!

În vara lui 1997, George Copos îl convinge pe Mircea Lucescu, care tocmai încheiase contractul cu Reggiana, să preia Rapidul. Principala cerință a lui Lucescu a fost crearea unei baze de pregătire, ceea ce Rapidul nu avusese niciodată. Pe 1 septembrie 1997, între Asociația „Pro Rapid” (înființată în iulie 1997), reprezentată de Gheorghe Copos, și Rotema SA, reprezentată de directorul general Virgil Dragomir, se semnează un contract de asociere. Conform înțelegerii, din conducerea asocierii urmau să facă parte 5 oameni, 2 de la Rotema și 3 de la APR.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Obiectul asocierii îl reprezenta „amenajarea și exploatarea bazei sportive”, iar durata înțelegerii se întindea pe 49 de ani, începând de la data semnării documentului care mai specifica faptul că „Asociația Pro Rapid este și rămâne proprietara lucrărilor proprii, construcții, investiții, amenajări”.

Odată cu încheierea asocierii, baza este redenumită din „Tehnometal” în „Pro Rapid”. Deși locuitorii din zonă și foștii fotbaliști ai Tehnometalului afirmă că în 1997 baza arăta bine, George Copos declara în presă ca a luat „o groapă de gunoi” în care susținea că a investit „peste 1 milion de dolari”.

În 1997, George Copos era pe val. Era președinte al Asociației Oamenilor de Afaceri din România, cocheta deja cu política, iar afacerile îi mergeau strună. Era un om influent și cu relații la nivel înalt, capabil să deschidă orice ușă în avantajul său. În momentul în care a încăput pe mâinile lui Copos, baza avea o clădire ridicată în 1975, cu spațiu de cazare, vestiare și sală de mese. Copos a modernizat-o, iar alături a construit o clădire nouă, cu profil administrativ și o sală de forță. La finele anilor ’90, „Pro Rapid” era considerată cea mai modernă bază de pregătire din țară.

• Iulie 2004, Ovo Design înghite Rotema cu tot cu „Pro Rapid”

Pe 28 iulie 2003, potrivit extrasului de carte funciară, Rotema SA, proprietara bazei, își intabulează bunurile. Inclusiv baza „Pro Rapid”.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

În 2004, apare în peisaj firma Ovo Design LTD, devenită ulterior SA. Pe 12 iulie 2004, Ovo înghite Rotema prin ceea ce, în termeni economici, se cheamă „fuziune prin absorție”. Extrem de rapid, pe 19 august 2004, Ovo intabulează pe numele său bunurile dobândite prin absorția Rotema SA. Inclusiv baza „Pro Rapid”.

• Octombrie 2004, Ovo cedează baza statului român în contul unei datorii

La două luni de la preluarea bazei, Ovo scapă de Pro Rapid! Pe 12 octombrie 2004, Direcția Generală de Administrare a Marilor Contribuabili înregistrează cererea nr. 45029, prin care Ovo Design solicita „stingerea unor creanțe prin trecerea în proprietatea statului a :

1. teren 3260,03 mp;
2. clădire bază sportivă 1145,63 mp suprafață desfășurată;
3. teren 41.300,46 mp cu sechestru din 30.08.2004”.

• August 2005, Copos iese la atac, Finanțele intră în panică

Prima reacție a Asociației „Pro Rapid”, adică a lui George Copos, vine de abia la un an după ce Ovo prelua Rotema și ceda baza „Pro Rapid” statului român! Pe 4 august 2005, APR sesiza Ministerul de Finanțe că are contract de asociere, pe 49 de ani, semnat cu Rotema pe 1 septembrie 1997 având ca scop „amenajarea și exploatarea bazei”.

Ministerul de Finanțe se sperie și anulează înțelegerea cu Ovo prin decizia 188/12.12.2005! În comunicările MF se precizează că „Ovo Design nu a menționat existența contractului dintre Asociația Pro Rapid și Rotema” și că acest contract de asociere „nu a fost denunțat de părți, Asociația Pro Rapid continuând să folosească baza și după trecerea în proprietatea statului”. Finanțele mai notează că „preluarea de către stat a contractului de asociere, potrivit Direcției Juridice, nu era posibilă, întrucât imobilul a trecut în domeniul public prin dare în plată (legea 213/1998)”.

Disputa MF-Copos naște două întrebări: de ce Copos a așteptat un an până să aibă o reacție și de ce Ovo nu a menționat existența contractului APR-Rotema?

• Ovo contraatacă, iar Finanțele o întorc ca la Ploiești

Ovo vrea să scape neapărat de „Pro Rapid” și contestă decizia 188 a Ministerului de Finanțe. Drept urmare, la nivelul Ministerului de Finanțe se formează o comisie care, la un an după anularea înțelegerii cu Ovo, emite următoarea concluzie:„un bun imobil, devenit proprietate publică a statului, nu poate redeveni proprietate privată a debitorului”. Deci, odată ce Ovo a cedat baza statului, statul nu i-o mai poate da înapoi!

Prin decizia 191/27.02.2006, sub semnătura lui Sebastian Bodu, Ministerul de Finanțe își anula propria decizie nr. 188 din 12.12.2005, și menționa: „La data de 7.12.2004, în cartea funciară, bunurile imobile nu figurau ca fiind grevate de drepturi reale și alte sarcini, cu excepția sechestrului aplicat de organele fiscale și nici nu au fost revendicate”. Astfel, Ministerul de Finanțe „aprobă stingerea creanțelor Ovo”.

Pro Rapid, un ghem de încurcături

Dincolo de tergiversările și erorile comise la nivelul MF, surprinde pasivitatea lui George Copos, care prima oară a fluturat contractul de asociere semnat cu Rotema la un an după ce aceasta fusese absorbită de Ovo. La articolele 22 si 24, contractul de asociere cu Rotema are următoarele prevederi bulversante: „În situația în care asocierea încetează dintr-un motiv prevăzut la articolul 22 sau din orice alt motiv neprevăzut la art. 22 dar imputabil Rotema, Asociația Pro Rapid va primi de la Rotema o despăgubire echivalentă cu valoarea la zi, de la momentul lichidării, a bunurilor care au constituit aportul APR, precum și al oricăror bunuri sau drepturi obținute pe durata asocierii, din care se scad amortizările”.

Articolul 22 se referă la încetarea asocierii, care se poate face astfel:

1. prin acordul părților;
2. prin ajungere la termen;
3. în cazul în care forța majoră dureaza mai mult de 90 de zile iar părțile constată că activitatea nu se mai poate desfășura;
4. dacă Rotema nu își încasează cota de profit timp de 6 luni.

Deci, potrivit articolului. 22 al contractului de asociere, în cele din urmă, totul se reduce la relatia APR-Rotema. Dar ce să vezi! La articolul 24 din contract citim următoarele: „În cazul încetării, indiferent de cauze, a asocierii, se procedează la lichidarea acesteia. La lichidare, părțile convin ca drepturile și bunurile dobândite în asociere, precum și cele care au constituit aportul APR, să se transmită cu titlu gratuit către Rotema”. Nu-i așa că vă doare capul? Articolele 22 si 24 se cam bat cap în cap.

Cum rămâne cu contractul de asociere?!

Așadar, în februarie 2006, Ministerul de Finanțe comunica faptul că stinge datoria avută de Ovo, iar baza devine proprietate a statului român. Bine, bine, veți spune dar cum rămâne cu contractul de asociere dintre APR și Rotema?! A fost el preluat de Ovo odată cu absorția companiei Rotema? După ce Ovo a cedat baza la stat, contractul mai era valabil, adică statul a preluat la rândul său acest contract de asociere? Ca să facem lumină, am căutat un avocat specializat pe „real estate”, care, sub anonimat, o să-l numim așadar „Avocatul X”, a acceptat să ne tălmăcească termenii contractului de asociere.

În mod normal, contractul de asociere dintre Asociația Pro Rapid și Rotema, rămâne valabil, cel puțin într-o primă fază. La fuziunea prin absorție, conform legii 31/1990, societatea absorbantă, Ovo în cazul de față, preia societatea absorbită cu totul, cu bunuri, cu datorii, cu contracte în derulare, cu tot. Teoretic, Ovo a preluat și contractul de asociere APR-Rotema, contract care își producea în continuare efectele juridice. Problema acestui contract de asociere dintre Asociația Pro Rapid și Rotema, apare după ce Ovo cedează baza către stat, prin dare în plată. Darea în plată înseamnă că societatea respectivă avea o creanță către stat, nu avea lichiditățile necesare achitării datoriei, și atunci, în contul acelei datorii, a cedat statului un bun imobil, în cazul nostru baza Pro Rapid” – Avocatul X

Ce-a ajuns la stat, la stat rămâne

Mai departe, tot avocatul amintit ne luminează și ne scoate, cât de cât din ghemul încurcat al ițelor „marca” „Pro Rapid”… Ideea de bază: odată ce a devenit proprietate publică, un imobil nu mai poate reveni în domeniul privat! Baza „Pro Rapid”, odată ce a trecut în proprietatea statului, rămâne a statului.

Odată ce a devenit proprietate publică, un imobil nu mai poate reveni în domeniul privat! Baza Pro Rapid, odată ce a trecut în proprietatea statului, rămâne a statului. Dacă existau obiecții cu privire la trecerea în domeniul statului, ele trebuiau formulate atunci iar hotărârea trebuia atacată în acel moment, nu după nu știu câți ani. Eventual, statul putea lua act de o eroare judiciară gravă, iar trecerea bazei din proprietatea privată în cea publică putea fi contestată într-un anumit termen. Nefiind contestată în timpul prevăzut de lege, s-a prescris” – Avocatul X

În teorie, poți trece un imobil înapoi din domeniul public în cel privat, dar ai nevoie de o hotărâre de Guvern care trebuie fundamentată temeinic, plus niște relații de mare anvergură. Practic, trebuie să convingi Guvernul să-ți dea baza înapoi” – Avocatul X

„Revenind la subiect, la data trecerii bazei Pro Rapid din domeniul privat la statul român, contractul de asociere a încetat. «Ovo» nu avea mecanismul juridic pentru a da contractul mai departe către stat. A fost o dare în plată, iar statul când preia, o face fără a prelua și astfel de contracte de asociere” – Avocatul X

Bunurile preluate de stat într-o astfel de speță nu pot fi grevate de drepturi și alte sarcini, cum ar fi ipoteca sau sechestrul. Statul nu stă să se judece pentru ceea ce preia de la un privat. Bunurile statului sunt, potrivit legii, «inalienabile, imprescriptibile și insesizabile». Aceste bunuri ale statului, nu pot fi vândute ci doar concesionate, închiriate sau date în administrare și nu pot fi supuse executării silite” – Avocatul X

Pe parcursul anului 2005, Asociația „Pro Rapid” a încercat să introducă în cartea funciară a bazei, contractul de asociere încheiat in 1997 cu Rotema. Demersul a fost respins de ANCPI și figurează ca atare în cartea funciară: „se respinge notarea dreptului de asociere”. Menționarea contractului în cartea funciară ar fi însemnat că se acceptă perpetuarea sa și sub noul proprietar, adică sub statul român, ceea ce nu era posibil caci odată ce baza a devenit proprietate publică, ea nu putea fi grevată de sarcini.

A știut Ministerul de Finanțe cu ce imobile își stinge Ovo creanța?

Un alt document al Ministerului de Finanțe ridică alte semne de întrebare. Într-un memoriu al MF, datat 19 aprilie 2019, se menționează următoarele: „Imobilul (n.r. – baza Pro Rapid) a fost trecut în proprietatea statului român în 2004 prin PV 47929-130 din 7.12.2004. În acest PV sunt trecute amenajări sportive care nu apar în cartea funciară actuală. Menționăm că acest imobil reprezintă o bază sportivă de antrenament, nu un parc industrial, așa cum se deduce din documentațiile cadastrale întocmite până în prezent. Aceste amenajări le regăsim în planul topografic din august 1992, când Rotema a cerut intabularea. În documentația cadastrală întocmită anterior, construcțiile de pe acest teren nu au fost înregistrate individual, fiind cumulate sub C1 si C2. În aprilie 2019 s-au făcut măsurători, constatând că aceste construcții există și în prezent. Este necesară o actualizare a cărții funciare și îndreptarea unei erori materiale”.

Atenție: acest memoriu era întocmit în 2019, la 13 ani după ce statul român, prin Ministerul de Finanțe, prelua definitiv baza Pro Rapid!

„Retrogradați Rapidul!”

Dincolo de paranteza de mai sus, pe 27 februarie 2006, prin decizia 191, Ministerul de Finanțe informa fără echivoc că baza „Pro Rapid” este a statului român. Așadar, în 2006, an în care Rapidul termina campionatul pe locul 2 și intra în grupele Cupei UEFA, baza „Pro Rapid” nu mai era proprietatea Asociației „Pro Rapid”, ci a statului român!

Până în 2013, Rapidul continuă să se antreneze în Bucureștii Noi, însă, încă din 2012, apar primele semne că lucrurile nu sunt în regulă. În 2012 jucătorii încep să se plângă că la „Pro Rapid” condițiile sunt din ce în ce mai proaste – mobilier învechit și uzat, saltele vechi, terenuri neîngrijite. Gazonul e distrus de secetă pentru că nu sunt cumpărate 3 motopompe, care ar fi costat o sumă derizorie, ca să se ude iarba. Din 12 angajați care îngrijeau terenul mai rămăseseră doar 3, care aveau salarii de mizerie și nici măcar nu erau plătiți la timp.

Într-un final, apare vestea că FC Rapid este plin de datorii. În decembrie 2012, președintele CA al Rapidului, Ion Taban, declara într-o conferință de presă că, din pricina datoriilor, s-a cerut reorganizarea clubului și intrarea în insolvență. Potrivit lui Taban, cele mai multe datorii erau către… firmele lui George Copos!

Suma totală pe care clubul o datorează este de 29,4 sau 29,5 miloane de euro. Din această sumă, aproximativ 21 de milioane reprezintă datorii către domnul Copos şi firmele sale. Prin intrarea în insolvenţă, domnul Copos este dispus să renunţe la o foarte mare parte din aceste datorii. Să renunţi la 10, 12, 14 milioane e un lucru pozitiv şi este un semnal pentru toţi creditorii clubului că vor înţelege situaţia în care ne găsim şi că facem totul să o redresăm” – Ion Taban

La 7 decembrie 2012, Tribunalul București deschide procedura de insolvență. În mai 2013, la masa credală erau înscriși 163 de creditori! Administratorul judiciar admite o datorie totală de 148 de milioane de lei a SC FC Rapid SA.

Echipa termină campionatul 2012/2013 pe locul pe locul 8, dar din cauza datoriilor, nu obține licența pentru următorul sezon și e retrogradată. Creditorii își vor banii iar falimentul bate la ușă. George Copos, el însuși creditor al echipei, susține că retrogradarea e o măsură injustă și se laudă că a tocmit o armată de avocați care să se lupte la TAS pentru dreptatea Rapidului.

În iulie 2013, FRF inventează un meci de baraj fără precedent în istoria fotbalului! FRF decide ca Rapid, retrogradată pe criteriul licențierii și Concordia Chiajna, retrogradată pe criteriu sportiv, să joace un baraj pentru rămânerea în prima ligă. Rapidul câștigă cu 2-1 și mai joacă două etape în prima ligă în sezonul 2013-2014… După care decizia TAS cade ca o ghilotină: „Retrogradați Rapidul!”. În martie 2014, George Copos este condamnat și încarcerat în „Dosarul Transferurilor”.

Rapidul intră în faliment, Pro Rapid e închisă de „nea George”

Până în 2016, Rapid se agață ca înecatul de pai de orice oportunitate de a reveni pe linia de plutire. Nicolae Cristescu și Adrian Zamfir preiau clubul de la George Copos și încearcă în repetate rânduri să-l dea mai departe. În ciuda demersurilor făcute, nu s-a băgat nimeni. Clubul era putred, și, cel mai grav lucru, oricine îl prelua se temea de apariția a numeroase datorii ascunse care puteau veni din urmă. Așadar, situația financiară tulbure a clubului, moștenită de la Copos, a ținut departe orice finanțator de anvergură.

Valerii Moraru preia, totuși, și în aceste condiții, clubul de la Cristescu și Zamfir, însă nu se dovedește capabil să-l resusciteze. În iunie 2016, societatea SC FC Rapid SA este declarată în faliment de Tribunalul București, iar în decembrie același an, Curtea de Apel respinge recursul lui Moraru.

Anticipând acest final, în Liga 5 apar echipele Mișcarea CFR și AFC Rapid. În vara lui 2016, la „Pro Rapid” se antrena AFC-ul, club condus de fostul director de marketing de la Rapidul „vechi”, falimentat, Horia Manoliu. În august 2016, baza „Pro Rapid” a fost închisă. Povestește Horia Manoliu din ordinul cui…

„M-am dus dimineață la antrenament cu echipa și am găsit poarta încuiată. Portarul, jenat, a dat din umeri și mi-a spus că așa a primit ordin de la «nea George»!” – Horia Manoliu

Cum a putut „nea” George Copos să închidă o bază sportivă pe care statul român o deținea din 2004, de cand o preluase de la Ovo, rămâne un mister. Orice încercare de a discuta față în față cu un angajat al Ministerului de Finanțe despre „Pro Rapid” a fost sortită eșecului.

Într-un răspuns oferit în 2020, MF arăta că „Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de administrator al bazei Pro Rapid”, dar nici nu menționa cine o administrează! „Nea George” era liber din aprilie 2015, după ce executase o treime din pedeapsa de 4 ani. În 2015, anul eliberării sale, Copos era poziționat pe locul 25 în Top 300 Capital, cu o avere estimată la 156-160 de milioane de euro.

Cine a râvnit la „Pro Rapid”

Prima entitate care a râvnit la „Pro Rapid” a fost Ministerul Transporturilor, care este proprietarul stadionului din Giulești și păstorește Clubul Sportiv Rapid. Prin adresa 3984/07.10.2004, emisă în perioada în care la conducerea ministerului se afla Miron Mitrea, Ministerul Transporturilor solicita preluarea în administrare a bazei „Pro Rapid” „în vederea dezvoltării bazei tehnico-materiale a Clubului Sportiv Rapid”.

Cu toată solicitarea venită de la Transporturi, nu s-a întâmplat nimic. Miron Mitrea și-a încheiat mandatul de ministru la finele lui 2004. După el, până în aprilie 2018, la conducerea MT se schimbă 18 miniștri! 18! 18 miniștri în 14 ani! De ce până în aprilie 2018? Păi pentru că de abia atunci, adică la 14 ani de când își exprimase intenția de a prelua baza, Ministerul Transporturilor revine cu un document legat de „Pro Rapid”…

Astfel, prin adresa 31525/16.04.2018, trimisă către Ministerul de Finanțe, Ministerul Transporturilor precizează că nu mai consideră oportună „preluarea în administrare a bazei sportive Pro Rapid”. Deci, după 14 ani și 18 miniștri, Transporturile au ajuns la concluzia că nu le mai trebuie baza! Oficial, MT a comunicat că renunță la Pro Rapid având în vedere „costurile foarte ridicate necesare pentru amenajarea și operaționalizarea bunurilor”. Totodată, în adresă se mai precizează că „bunurile situate în bd. Bucureștii Noi 170 nu s-au aflat niciodată în administrarea ministerului”.

Pe lângă MT, potrivit unui Memorandum al Ministerului Finanțelor Publice, de „Pro Rapid” s-au mai arătat interesate următoarele entități:

1. Ministerul Educației Naționale care voia baza pentru Universitatea Politehnică;
2. Ministerul Tineretului și Sportului;
3. Primăria Municipiului București care ar fi urmat să cedeze baza spre administrare Primăriei Sector 1.

Potrivit acestui document, „întrucât Ministerul Transporturilor a comunicat că preluarea în administrare a imobilelor a devenit inoportună, (…) Guvernul poate decide predarea în administrare a bunului unei alte instituții decât cea care a solicitat preluarea bunului în administrare inițial”.

Acest document, semnat de ministrul de Finanțe de la acea vreme, Eugen Teodorovici, a fost înaintat premierului Viorica Dăncilă, astfel încât Guvernul urma să aprobe una dintre cele 3 variante – MEN, MTS sau PMB. Memorandumul nu este datat, dar din conținut reiese că a fost întocmit și adresat premierului în 2018.

„Nici una dintre instituțiile solicitante nu a furnizat informații referitoare la eventuale termene avute în vedere pentru realizarea lucrărilor de modernizare și existența surselor de finanțare”, se mai precizează în document. În ciuda memorandumului nu s-a mișcat nimic, iar la „Pro Rapid” bălăriile au continuat să crească.

„Dacă îmi aduc bine aminte, am discutat într-o ședință de Guvern despre memorandumul legat de Pro Rapid. Urma ca Guvernul să dea un răspuns cu privire la propunerile noastre. De ce nu s-a întâmplat nimic, nu mai știu dar întrebați la Guvern sau la Ministerul de Finanțe că sunt obligați să vă răspundă” – Eugen Teodorovici, în mai 2021

Numai că ia „docomentul” de unde nu e! Unde a dispărut nu știe nici principalul semnatar!!! Iar Eugen Teodorovici și-a încheiat mandatul de ministru de Finanțe pe 4 noiembrie 2019.

„Pro Rapid” și vecinătățile, vechi ținte ale speculanților imobiliari

În Bucureștiul secolului al XXI-lea, metrul pătrat de teren este noul aur. Cu cât ai la dispoziție mai mulți metri pătrați de teren și mai multe relații la primărie, la Mediu, la Ministerul Culturii, la MTS, la… la… la…, cu atât poți să-ți sporești mai mult averea. Ce rămâne în urmă nu contează! Statul taxează, impozitul boxează, băieții deștepți valsează…

În acest context, Sectorul 1, în special zona de nord, a fost și este cel mai vânat sector de cître speculatorii imobiliari. Sectorul 1 e plămânul verde al orașului. Are cele mai multe spații verzi, cam o treime din tot ce are la dispoziție Capitala, adica niște zone perfecte pentru construcție de blocuri și alte așezăminte de acest tip. Aici se încadrează și „Pro Rapid”.

PUZ-ul Vego, primul atentat serios la „Pro Rapid”

Că baza „Pro Rapid” este o țintă imobiliară o dovedește fără putință de tăgadă PUZ-ul Vego. Planul Urbanistic Zonal (PUZ) este un instrument care reglementează dezvoltarea urbanistică a unei zone, stabileşte norme şi impune reguli.

La începutul lui 2020, primarul în funcție la acea vreme, Dan Tudorache, anunța că firma Vego e dispusă să execute gratuit (!) un PUZ pentru Sectorul 1. De fapt, Vego a propus PUZ-uri similare în toate sectoarele. Tudorache a acceptat, Vego a întocmit PUZ-ul și, vrând-nevrând, l-a făcut public, pentru că așa cere legea.

Cand a fost cercetat mai îndeaproape de oameni de specialitate și de diverse organizații urbanistice și de mediu, s-a constatat că PUZ-ul gratuit propus de Vego prevedea, între altele, schimbarea destinației bazei „Pro Rapid” și ar fi permis ca în perimetrul ei să se ridice mândre spre cer și profit „centre de afaceri, servicii publice, centre comerciale, spaţii publice, centre culturale”.

Pe scurt, PUZ-ul reîncadra zona din punct de vedere urbanistic și oferea posibilitatea ca în loc de sport, pe baza „Pro Rapid” să se poată construi blocuri, mall-uri sau orice alte obiective fără legătură cu sportul. Explicațiile din legenda inserată în acest PUZ, expus la vremea respectivă pe site-ul primăriei, sunt cât se poate de clare. Pe plan apare trasat inclusiv un pod care ar fi urmat să plece din șoseaua Sisești, aflată pe malul celălalt al râului Colentina, care mărginește baza, și care se termină exact pe aleea de acces în bază ! PUZ-ul Vego pentru Sectorul 1 a fost blocat în instanță de mai multe asociații de mediu, iar „primarele” Tudorache a negat vehement la vremea respectivă varianta construcției de blocuri peste bază. Doar că existența planului îl contrazicea în mod evident.

În mai 2020, actualul primar, Clotilde Armand, pe atunci europarlamentar, caracteriza acest PUZ drept „apocaliptic, un atac la interesul comunității”. 

„Acest PUZ e un atac la interesul unei comunităţi! Asistăm la un conflict între interesul cetăţenilor şi cel al rechinilor imobiliari, pentru că acest PUZ e un cadou făcut mafiei imobiliare. Pro Rapid e ţinta unor privaţi care îşi doresc altceva decât îşi doresc cetăţenii. Baza asta nu e importantă doar pentru istoria Rapidului, ci pentru toţi copiii din zonă. În câţiva ani au dispărut nenumărate baze sportive din partea asta a oraşului pentru că nu s-a vrut cadastrarea domeniului public. Acest PUZ e ceva apocaliptic!” – Clotilde Armand

Bunul vecin George Copos e-n tot și în toate…

Deși Copos nu a confirmat niciodată, presa a scris permanent că are intenția de a dezvolta un complex imobiliar în zona bazei „Pro Rapid”. Din cronologia de până acum știm că începând cu 2006, baza aparține statului român cu acte în regulă. Și atunci, unde voia Copos să construiască, vă veți întreba?

Priviți captura de mai jos! Imaginați-vă că, din punct de vedere cadastral, punctele 12, 11, 10 și 9 au o formă paralelipipedică, pleacă de pe aliniamentul caselor și se termină la lac. Baza „Pro Rapid” are numărul 1 ,iar clădirile bazei au numerele 2 și 3. Treceți în revistă vecinătățile ca să înțelegeți cum stau lucrurile.

Semnificația cifrelor

1. Terenurile de la Pro Rapid.
2. Clădirea veche a bazei, ridicată în 1975.
3. Clădirea construită de Copos
4. Cimitirul Bucureștii Noi
5. B-dul Laminorului
6,7,8 – hale și alte facilități industriale – Zarea, Cristim, etc.
9. Teren neintabulat. Numele proprietarului nu se cunoaște.
10, 11, 12 – parcele de teren care aparțin firmei Ana Residences, adică lui Copos.
13 – Cimitirul Străulești 1
14 – cvartal de case întins pe 4 străzi
15 – râul Colentina
16 – Șos. Sisești
X – teren neintabulat. ANCPI nu poate comunica numele proprietarului. Asta nu înseamnă, însă, că nu are proprietar.

Așadar, parcelele numerotate 10,11,12, probabil și 9, aparțin firmei Ana Residences, adică lui George Copos. Privind cu atenție geografía zonei, constatăm că în momentul de față, parcelele lui Copos au ieșire doar prin străzile Balota și Echipajului, printre case, pe străzi de 4-5 metri lățime. Deci dacă vrei să torni niște blocuri, pe unde bagi utilaje ca să construiești? Și admițând că faci blocurile alea, pe unde să ieși de acolo, pe unde dirijezi fluxul sutelor de mașini ale viitorilor locatari?

Orice ar vrea Copos să ridice, bloc de birouri, mall, bloc de locuințe, are nevoie de o ieșire amplă către oraș, către o arteră mare de circulație. Sau de mai multe ieșiri. Ori parcelele 9-12 nu au ieșire, căci cele două străduțe menționate nu pot fi considdrate căi de acces. Așa cum se vede în captură, pe două laturi se află râul Colentina, pe alta cimitirul Străulești 1, cvartalul de case și o mică bucată din platforma unei fabrici, iar pe ultima latură e „Pro Rapid”!

În paranteză fie spus, parcelele 9-12 și X au alcătuit baza sportivă „Constructorul Feroviar”, care a aparținut CCCF2 – Compania de Construcții Cai Ferate 2, care s-a privatizat în anii ’90. Baza a fost în principal destinată rugbyului, dar avea și alte facilități sportive, terenuri de tenis, baschet, handbal, mese de ping-pong, spații verzi etc. După o rețetă clasică, baza a fost lăsată în paragină. Cum a ajuns în posesia lui Copos nu mai are nici o importanță. În prezent, în documente, parcelele 10-12 aparțin firmei Ana Residence.

Și terenurile lui Copos mai au o problemă: vecinătatea cimitirului Străulești 1. Nu poți să construiești gard în gard cu cimitirul că nu te lasă legea, așa că trebuie să iei o distanță apreciabilă, ceea ce influențează din nou orice proiect imobiliar.

Nea George… tot nea George… Bunul samaritean nea George…

Având în vedere terenurile deținute de George Copos dincolo de „Pro Rapid”, rezultă ca el ar fi fost un beneficiar al PUZ-ului Vego! Sigur, numele lui nu a apărut deloc în contextul scandalului generat de PUZ, dar fostul primar DAn Tudorache, făcea în ianuarie 2019, când era primar, o declarație șocantă la DCNews, preluată de toată presa…

„Vreau să vă dau o informație în exclusivitate. Primim o donație de cinci hectare în nordul Bucureștiului, exact pe malul Lacului Grivița. Mai concret, în spatele Bazei Pro Rapid, pe care o vom administra din luna februarie. Pe acel teren de cinci hectare vom face o Sală Polivalentă, vom începe cât de repede putem lucrările. Va fi o Sală Polivalentă care să înlocuiască Sala Polivalentă care ne-a desfătat atâția ani, mă refer la Sala Polivalentă din Tineretului. Vreau ca locurile să ajungă până la maximum 20.000. Vreau ca Sectorul 1 să fie un model de bune practici” – Dan Tudorache în ianuarie 2019

Îi mulțumesc pe această cale celui care ne face această donație, mă refer la George Copos. O spun pentru că, vă dați seama, când cineva îți donează 5 hectare, știți cum e, eu o iau gratis ca primărie, nu dau niciun ban. Îi mulțumesc pentru cele 5 hectare, zilele acestea trebuie să facem actele. Face un lucru  bun pentru Sectorul 1.  El a câștigat foarte mult din sport ca imagine și el trebuie să și întoarcă ceva înapoi. Ieri am bătut palma printr-o strângere de mână, doar mai trebuie să facem actele” – Dan Tudorache în ianuarie 2019

E destul de limpede că dacă s-ar fi construit acolo polivalenta imaginată de Tudorache, ar fi apărut și un drum de acces, echivalentul unui drum de servitute, probabil către B-dul Laminorului, care ar fi traversat baza „Pro Rapid”. Căci polivalenta ar fi avut nevoie de cel puțin un drum, nu?

Ideea lui Dan Tudorache n-a ajuns, însă, nici măcar la stadiul de machetă, ca în cazul spitalului „Sfântul Vasile cel Mare”. Interesantă este și reacția lui Ion Taban, om de bază al lui Copos, pe care l-am contactat pe acest subiect: „Ana Residences deține mai multe hectare în zona Pro Rapid. Nu s-a făcut nici o donație, n-a fost vorba despre vreo donație. Prețul terenului aici e foarte mare. Cine donează 4 ha? Nu cred că Copos are în intenție așa ceva”.

Tot nea George… nea George Copos, desigur…

Expresia „Copos e-n tot și în toate”, folosită mai sus, nu e o figură de stil. După cum se vede, interesele sale apar peste tot în această poveste incredibil de încâlcită. Dincolo de imobiliare și alte interese, am descoperit că Asociația „Pro Rapid”, adică acea asociație care în 1997 semna contractul cu Rotema, a fost dizolvată la cererea… Primăriei Sector 1!

Din comunicările existente pe portalul Tribunalului București, rezultă că APR a fost dizolvată în 2018 ca urmare a datoriilor pe care le avea către DITL Sector 1 – Direcția de Taxe și Impozite. DITL a solicitat recuperarea unei datorii, a fost numit un lichidator în persoana doamnei Oana Eleonora Carmen Cantaragiu, care a fugit iute, iute, cât mai iute când am întrebat-o despre datoria APR către DITL…

…Iar în prezent toată povestea cu datoria plutește așa… într-un fel de mlaștină. A suferit numeroase amânări… APR, care avea obligația s-o plăteasca pe doamna Cantaragiu, nu a făcut-o, iar instanța dă termene după termene… Întrebarea este „ce datorie avea «Asociația Pro Rapid» către DITL Sector 1?”. Nu ne-a putut lămuri nimeni, nici măcar fostul primar, Dan Tudorache, cel care clama o relație de strânsă prietenie cu George Copos.

„Nu știu nimic despre asta. Datorie?! DITL Sector 1? Nu cunosc. Am să dau niște telefoane și dacă mai găsesc pe cineva acolo am să vă spun, dar chiar nu cunosc”, spunea Dan Tudorache în mai 2021… Deci omul care voia să ridice o polivalentă braț la braț cu Copos susține că nu are habar despre datoria APR către DITL! Noaptea minții!

Cine râvnește la Pro Rapid

În momentul de față, lucrurile par simple, dar nu sunt. Statul e proprietar peste „Pro Rapid” și, deci, poate pasa baza către cine dorește, mai ales că primul solicitant, Ministerul Transporturilor, a comunicat oficial că n-o mai vrea. Doar că nu e chiar așa. Pe extrasele de carte funciară apar doar terenurile și clădirea ridicată în 1975, ceea ce în captura de mai sus am botezat 1 și 2. Clădirea nouă (3), construită de Asociația „Pro Rapid”, adică de nea George Copos, nu apare nicăieri. În arhiva Agenției Naționale de Cadastru și Publicitate Imobiliară, acest imobil nu apare. Dar el există! E palpabil, vizibil!

Pe 25 martie 2021 am întrebat Primăria Sector 1 dacă în perioada 1997-2003 a emis vreo autorizație de construcție pe numele Rotema sau Asociația „Pro Rapid”, pentru acest imobil. Ca sa obții un punct de vedere de la PS1 trebuie să te înarmezi cu foarte multă răbdare și să ai nervi de oțel. După mai multe amânări „legale”, pe 10 iunie 2021, angajații Primăriei Sector 1 și-au dat examenul de competență oferind , în sfârșit, un răspuns…

„Nu s-au identificat date cu privire la obiectul cererii. (…) Serviciul Tehnică Legislativă, Secretariat și Arhivă nu poate confirma existența unui certificat de urbanism sau a unei autorizații de construire decât dacă acestea au fost predate, pe bază de inventare, de catre compartimentul cu responsabilități în creare/inventariere/predare către compartimentul care gestionează depozitul de arhivă” Semnat: Georgeta Raportaru, șef serviciu

Deci după aproape 3 luni de la solicitare, Primăria Sector 1 s-a arătat incapabilă să spună dacă pentru clădirea respectivă s-a eliberat o autorizație de construire sau nu! Mai mult, din răspunsul PS1 aflăm că „instituția noastră nu deține date cu privire la situația jurídică actuală a imobilelor sau date referitoare la bunurile mobile aflate în incinta imobilului, astfel încât îndrumăm petentul a se adresa Ministerului Finanțelor Publice”.

„În concluzie, nu știm dacă respectiva clădire are autorizări! Atenție, însă! Pot exista autorizările dar nu s-a intabulat clădirea. Ăsta e un tertip la care recurg mulți când au ceva de ascuns. Dacă am făcut cadastru, la cadastru am vizibilitate, dacă nu, nu mă vede nimeni”- Avocatul X

Știți care e culmea? Culmea e că PS1 vrea să preia în administrare baza „Pro Rapid”, dar nu pare interesată să cunoască situația juridică a bunurilor care o compun!

Da, din adresa 286/26.04.2021 aflăm ca Primăria condusă de Clotilde Armand râvnește la baza „Pro Rapid”. PS1 recunoaște că s-au făcut demersuri pentru preluarea bazei inclusiv în era Tudorache și precizează că, prin adresa 4579/29.01.2021 trimisă către Ministerul Finanțelor Publice, solicită adoptarea unei hotărâri de Guvern „privind transmiterea în domeniul public al Municipiului București și administrarea CL Sector 1”. Pe înțelesul tuturor, din răspunsul PS1 rezultă că baza trebuie preluată mai întâi de PMB și dată apoi către PS1.

Aflăm și de ce, de la Cristian Bulfon, fost consilier local la sectorul 1: „Consiliul Local S1 trebuie să solicite Consiliului General al Municipiului București, prin hotărâre de consiliu, ca acesta din urmă să ceară Guvernului emiterea unei hotărâri prin care, baza sa fie trecută din domeniul public al statului în domeniul public al Municipiului București și în administrarea Consiliului General. În momentul în care PMB primește baza prin HG, o dă în administrarea Consiliului Local S1. Atenție, primăria de sector are doar drept de administrare asupra bazei care rămâne în domeniul public al Capitalei și asta deoarece, primăriile de sector, care sunt subunități administrativ-teritoriale, așa cum e și în cazul PS1, nu au patrimoniu”!

Primăria Sectorului 1 vrea Pro Rapid, dar nu spune ce vrea să facă acolo

Deci, în prezent, Primăria Sectorului 1 este singura entitate care își dorește baza „Pro Rapid”, dar nu cunoaște situația juridică a bunurilor care compun baza si nici cât ar avea de investit pentru reabilitarea ei. De asemenea, PS1 nu a explicat ce vrea să facă cu baza odată reabilitată: sport profesionist, agrement, ambele sau altceva.

Dacă la finele anilor ’90 Copos spunea că a bagat în ea 1 milion de dolari, și atunci baza era funcțională, oare cât are de băgat acum PS1, în situația în care baza este realmente o ruină, o groapă de gunoi?

Cine a transformat baza „Pro Rapid” într-o groapă de gunoi?

La această întrebare toată lumea ridică din umeri. Finanțele și Transporturile zic că n-au nici o treabă cu administrarea bazei, iar Primăria Sectorului 1, în adresa 286/26.04.2021, provoacă nedumerire…

„La data prezentei, imobilele cunoscute sub denumirea de Baza Sportivă Pro Rapid, se află în administrarea Ministerului Finanțelor Publice” – Agenția Națională de Administrare Fiscală Sector 1

„Potrivit HG 34/2009 privind organizarea si functionarea Ministerului de Finante, administrarea bazelor sportive nu se înscrie în sfera de competență a ministerului. ANAF nu are în atribuții administrarea bazelor sportive și prin urmare imobilele care fac obiectul solicitării sunt în prezent neutilizate, nu beneficiază de pază și se află într-o stare avansată de degradare” – Agenția Națională de Administrare Fiscală Sector 1

Pe 4 mai 2020, Ministerul Finanțelor revenea în teren… doar ca să aibe de unde ieși, conform unui amplu răspuns atoatelămuritor…

„Ministerul Finanțelor Publice nu are calitatea de administrator al bazei Pro Rapid” – Ministerul Finanțelor

Ministerul Transporturilor, idem, ibidem și la fel, pe 23 aprilie 2021 se… spăla pe mâni, ba chiar se desinfecta…

„Bunurile situate în b-dul Bucureștii Noi 170 nu s-au aflat niciodată în administrarea MT” – Ministerul Transporturilor

Așadar, nimeni nu poate spune exact cine ar fi trebuit să se ocupe de acest imobil preluat prin dare în plată. Românica europeană a anului de (dis)grație 2021…

Dacă statul român a devenit proprietar al bazei „Pro Rapid” în 2004, de ce nu a fost închisă încă de atunci și de ce nu poate fi identificată o structură a statului însărcinată cu administrarea? Pe înțelesul tuturor, administrare înseamnă să nu lași acel bun să se facă praf. Tunzi o iarbă, vopsești un gard, repari un acoperiș, pui un paznic, căci dacă o lași de izbeliște se alege praful de ea, adică exact ce s-a întâmplat cu „Pro Rapid”.

L-am întrebat din nou pe Avocatul X ca să înțelegm ceva…

„În mod normal, după preluarea bazei, statul trebuia să se comporte ca un adevărat proprietar. Nu știm despre existența vreunui document prin care statul să fi dat baza în administrare către Copos, după 2004. Cine a stat acolo după 2004, a stat pe relații” – Avocatul X

„Statul român e o noțiune abstractă. Când devine parte într-un litigiu, statul acționeaza prin Ministerul de Finanțe  care asigură reprezentarea juridică. În acest caz, odată preluată baza, statul, prin Ministerul de Finanțe, ar fi putut s-o dea în administrare cuiva, inclusiv unei entități private, chiar dacă devenise parte a domeniului public. Sau baza putea fi administrată de către Ministerul de Finanțe, care era obligat să facă asta pentru că nu poți să iei un bun și să-l lași de izbeliște. Ai acceptat o dare în plată, ocupă-te!” – Avocatul X

Într-un material publicat pe blogul său de pe gsp.ro în ianuarie 2018, jurnalista Maria Andrieș puncta: „Să ţii 13 ani Pro Rapid sub cheie sună a paragină cu premeditare. Ca-n vremurile privatizărilor sălbatice, când ne-am vândut industria la fier vechi”.

Epilogul unui dezastru provocat de statul român

Dacă intri în „Pro Rapid” și reușești să te strecori printre haitele de caini care populează baza, ai impresia că ai pătruns în pădurea adormită după ce frumoasa prințesă s-a înțepat în fusul vrăjitoarei. Bălării cât casa, mormane de gunoi, carcase de mașini, un autobuz vechi al Rapidului zace lângă gardul cimitirului, aleile cândva pavate arată ca după bombardament, totul îți creează impresia unei apocalipse.

Terenul acela care era odată de un verde crud arată fix ca pădurea adormită. Mormane de iarbă uscată zac orientate în toate direcțiile, porțile au dispărut, iar tribuna și clădirile nu se mai văd din pricina vegetației. Ca să ajungi la ele ar trebui să te încumeți să înfrunți haitele de maidanezi și să te strecori prin perdeaua de vegetație. Până și cușca dulăului de la poartă e coșcovită și cu acoperișul spart.

La finalul acestei triste povești despre incompetență, rea-voință, interese ascunse și nepăsare, rămânem în continuare cu niște întrebări la care, poate, vor binevoi să răspundă foști ori actuali miniștri de la Finanțe, Transporturi, Tineret și Sport, secretari de stat, primari, prefecți sau alte persoane în măsură s-o facă. După ce se hotărăasc Mărimile Lor cine să fie prim-ministru…

1. Cine e vinovat pentru degradarea bazei?
2. Care e situația juridică a clădirii construite de Copos?
3. Ce datorie are Asociația Pro Rapid către DITL Sector 1?
4. A existat o înțelegere între statul român și Copos prin care i s-a permis acestuia să dispună de bază, deși ea fusese preluată de stat?
5. Cum s-a ajuns ca baza să fie închisă în 2016?
6. Ce plan de investiții are PS1 pentru Pro Rapid și ce vrea să facă?
7. În ce punct se află demersul făcut de primărie pentru preluarea bazei?
8. De ce MTS, însărcinat prin lege cu protecția bazelor sportive, nu a intervenit pentru a stopa degradarea bazei?