Frații Berendel Dan și Berendel Cristian, alături de alți trei afaceriști și două firme, au fost trimiși în judecată pentru că au livrat, în 2018 și 2019, mii de tone de kerosen alterat sau neconform către Ministerul Apărării Naționale, fapt ce a dus la degradarea mai multor aeronave de luptă MIG 21 Lancer. Oamenii de afaceri sunt inculpaţi pentru infracţiunea de acte de diversiune şi complicitate la acte de diversiune.
De la sediul Jetfly Hub S.R.L. Ploieşti, controlată de frații Berendel, s-a livrat cea mai mare cantitate de kerosen, de 2.958,14 tone kerosen alterat, reprezentând amestecuri de kerosen descărcat şi depozitat în cursul anului 2018 în trei rezervoare, la Ploieşti, iar apoi au fost livrate în cursul aceluiaşi an unităţilor militare UM Câmpia Turzii și Baza Aeriană 86 Borcea. Dosarul a fost înregistrat pe 23 decembrie 2025 la Curtea de Apel Constanța, instanță care, pe 2 aprilie 2026, și-a declinat competența, astfel că dosarul a fost trimis la Curtea de Apel Ploiești.
Numele lui Dan Berendel figurează ca intimat, alături de al soției sale, într-un dosar înregistrat pe 12 octombrie 2022 la Judecătoria Sectorului 3, în care o persoană fizică, G.D.C., a solicitat pronunțarea unei hotărâri judecătorești prin care să se constate refuzul executorului judecătoresc de a realiza executarea silită prin urmărirea silită a imobilului teren deținut în coproprietate devălmașă de către pârâți și să se dispună ieșirea din indiviziune asupra imobilului teren intravilan în suprafață de 3.700 metri pătrați situat în Ploiești, conform datelor din dosar consultate de FANATIK.
Reclamantul a arătat că justifică existența unei creanțe certe, lichide și exigibile, stabilită prin titlu executoriu, față de pârâtul Dan Berendel, iar pentru realizarea acestei creanțe a fost inițiată procedura executării silite. Acesta a arătat că creanța pusă în executare în cadrul dosarului de executare silită nu a fost realizată și, totodată, nu au fost identificate bunuri urmăribile deținute în proprietate exclusivă de către debitorul Dan Berendel, ce ar fi putut fi valorificate pe calea urmăririi silite mobiliare sau imobiliare. În consecință, sunt îndeplinite în cauză condițiile legale respectiv, pentru a se permite valorificarea creanței reclamantului asupra bunurilor deținute în coproprietate/devălmășie de către debitorul pârât.
Din analiza dispozițiilor legale citate și a faptelor ce configurează situația dedusă judecății, rezultă că în calitatea sa de creditor urmăritor, reclamantul are, în mod evident, interes în promovarea unei contestații la executare prin care să solicite și partajul bunurilor asupra cărora debitorul său are calitatea de coproprietar sau codevălmaș, pentru ca, în această modalitate să își poată realiza creanța prin urmărirea silită a bunurilor proprii aparținând debitorului — fie că acestea constau în suma obținută de debitor cu titlu de sultă, în imobil, în materialitatea sa, în măsura în care acesta ar fi atrbiuit în natură debitorului, sau în partea din imobil ce ar fi atribuită în proprietate exclusivă debitorului, după caz.
De asemenea, reclamantul a menționat că a inițiat executarea silită împotriva debitorului, iar până în prezent nu au fost identificate bunuri proprietate exclusivă ale acestuia, asupra cărora ar putea fi realizată executarea silită. Instanța a arătat că soții Berendel dețin dreptul de proprietate în cotă de 1/1 asupra bunului imobil teren intravilan în suprafață de 3.700 metri pătrați situat în Ploiești și că reclamantul deţine o creanţă certă, lichidă şi exigibilă împotriva pârâtului Dan Berendel conform unei decizii penale din 3.03.2016 pronunțată de Curtea de Apel București, fiind încuviințată executarea silită. Pârâții nu au probat că reclamantul nu ar avea calitatea de creditor sau faptul că acesta nu ar avea o creanţă certă lichidă şi exigibilă. Pe rolul unui birou de executor judecătoresc, s-a înregistrat dosarul de executare silită nr. 217/2020 în vederea recuperării creanței reclamantului.
Cu privire la primul capăt de cerere, privind constatarea unui refuz al executorului judecătoresc de a realiza executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr. 217/2020 prin urmărirea silită imobiliară, cu titlu preliminar, instanța a reținut că la termenul de judecată din data de 19.09.2024, contestatorul a precizat că nu înțelege să formuleze contestație la executarea silită, ci a solicitat expres ca instanța de judecată să constate existența unui refuz al executorului judecătoresc de a realiza executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr. 217/2020 prin urmărirea silită imobiliară, urmare a impedimentului constând în deținerea terenului intravilan în suprafață de 3.700 mp.
Pentru a fi admisibilă aceasta acțiune în constatare, trebuie îndeplinite următoarele cerințe legale ce se desprind din articolul anterior menționat: 1. să se solicite constatarea existenței unui drept sau a inexistenței unui drept, 2. partea să nu aibă la îndemână o acțiune în realizare, 3. partea să aibă interes în formularea acțiunii. În speță, reclamantul nu solicita a se constata existența unui drept sau inexistența lui, ci a unei situații ivite în cursul executării silite, respectiv refuzul executorului judecătoresc de a realiza executarea silită în cadrul dosarului execuțional nr. 217/2020 prin urmărirea silită imobiliară, urmare a impedimentului constând în deținerea terenului intravilan în suprafață de 3.700 m2, în proprietate comună în devălmășie de către pârâți, în calitate de soți.
Instanța a constatat că pârâţii nu au dovedit împrejurarea că ar fi avut o contribuție diferențiată la achiziționarea bunului imobil, sens în care are în vedere că aceștia au drepturi egale asupra acestui bun, reținând cota de 50% din bun pentru fiecare soț. Astfel, instanța a specificat că va constata nu numai calitatea de bun comun a imobilului identificat mai sus, ci și cota contributivă egală a soților la dobândirea acestuia. În privința lotizării, legea spune că „instanța va face împărțeala în natură. În temeiul celor stabilite, ea procedează la formarea loturilor și la atribuirea lor. În cazul în care loturile nu sunt egale în valoare, ele se întregesc printr-o sumă de bani.” Instanța a reținut că pe parcursul soluționării cauzei, soții Berendel au înțeles să rămână în pasivitate, neformulând întâmpinare și neprezentându-se la interogatoriul dispus din oficiu.
În consecință, instanța a avut în vedere faptul că prezentul partaj nu este unul voluntar, ci este unul silit, declanșat de un creditor pe calea acțiunii oblice, iar la stabilirea modalității de partajare trebuie să se aibă în vedere și interesul acestui creditor. Împrejurarea că partajul este dispus ca urmare a cererii unui creditor pentru a avea ca finalitate urmărirea bunurilor atribuite în proprietate exclusivă unuia dintre coproprietari justifică atribuirea acestora în proprietate exclusivă către debitor, cu sultă în favoarea celuilalt coproprietar, se arată în dosarul consultat de FANATIK. În ceea ce priveşte valoarea imobilului, având în vedere obiectul cauzei, partajul, în vederea stabilirii sultei, instanţa a reţinut că este relevantă valoarea de piaţă, astfel cum rezultă din raportul de expertiză evaluatorie, aceea de 131.637 euro.
Prin urmare, instanța a arătat că va constata că soții Berendel au dobândit în timpul căsătoriei, în cote de contribuţie egale, respectiv 50% în favoarea fiecărei părţi, imobilul teren intravilan în suprafață de 3.700 mp și că va dispune sistarea stării de coproprietate a pârâților asupra imobilului identificat și măsurat prin raportul de expertiză. De asemenea, a arătat că va atribui imobilul în valoare totală de 131.637 euro către pârâtul debitor Dan Berendel în deplină proprietate și liniștită folosință, având în vedere că bunul nu este comod partajabil în natură și că va obliga pe Dan Berendel să plătească soției sale suma de 65.818,5 euro sultă egalizatoare. Această decizie a fost luată de Judecătoria Sectorului 3 pe 27 septembrie 2024. Soții Berendel au formulat apel, care a fost anulat, ca netimbrat, de Tribunalul București, pe 2 decembrie 2025.