News

Afaceristul care îl acuză pe Călin Georgescu că l-a înșelat cu un milion de euro, dat în judecată pentru că s-a înstăpânit pe terenul statului. Cum s-a încheiat totul pentru Răzvan Leu

Afaceristul buzoian Răzvan Leu a depus o plângere la DIICOT în care îl acuză pe Călin Georgescu că l-ar fi înșelat cu un milion de euro.
12.02.2025 | 14:40
Afaceristul care il acuza pe Calin Georgescu ca la inselat cu un milion de euro dat in judecata pentru ca sa instapanit pe terenul statului Cum sa incheiat totul pentru Razvan Leu
Afaceristul Răzvan Leu susține că banii săi au fost folosiți în campania electorală a lui Călin Georgescu. Colaj: FANATIK, Sursa foto: Hepta, Facebook
ADVERTISEMENT

În dezvăluirile legate de finanțarea campaniei electorale a lui Călin Georgescu a apărut și numele afaceristului buzoian Răzvan Leu. S-a specificat că Leu a depus o plângere la DIICOT în care îi acuză pe Călin Georgescu și Ionel Rusen, un om de afaceri din Constanța, că l-ar fi înșelat cu un milion de euro, sumă ce ar fi fost folosită în campania electorală a lui Georgescu.

Răzvan Leu deține un restaurant care funcționează într-un spațiu învecinat Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău

Conform G4media, Georgescu i-ar fi propus lui Leu implicarea în niște tranzacții cu aur, astfel că i l-a recomandat pe Rusen, pentru a-l ajuta să obțină o linie de credit de la o bancă din Elveția, reprezentată de un italian, Massimiliano Arena. Pentru a obține o linie de credit de 6 milioane de euro, lui Leu i s-a cerut să achite o garanție de 1,1 milioane de euro, bani pe care Leu susține că i-a achitat la sfârșitul lui 2021 și începutul lui 2022.

ADVERTISEMENT

Leu nu a obținut linia de credit, astfel că a cerut restituirea milionului de euro. El a dezvăluit că Georgescu i-ar fi promis că îi va restitui banii după ce îi intră finanțarea de la Autoritatea Electorală Permanentă pentru campania prezidențială din 2024. Leu deține o firmă al cărei obiect de activitate este ”fabricarea articolelor din beton, ciment şi ipsos”, dar și un restaurant în Buzău, învecinat Casei de Cultură a Sindicatelor, a cărui activitate se derulează prin intermediul societății comerciale Dacia Romanian Dining SRL.

Răzvan Leu, în calitate de adminsitrator, Dacia Romanian Dining SRL și Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău au fost dați în judecată pe 24 august 2022, obiectul dosarului înregistrat la Judecătoria Buzău fiind ordonanță președințială, conform datelor consultate de FANATIK. Leu a închiriat un spațiu de la Casa de Cultură, iar reclamantul din dosar, V.M.E., a solicitat să se dispună, pe calea ordonanţei preşedinţiale, desfiinţarea barierei electronice amplasate pe domeniul public al statului, desfiinţarea parcării neautorizate, înfiinţată de pârâtul Răzvan Leu, şi ştergerea liniilor continue, de culoare albă, înlăturarea camerelor de supraveghere video ale pârâtului, care supraveghează calea de acces şi parcarea situate pe domeniul public.

ADVERTISEMENT

Reclamantul a arătat că terenul aferent Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău, proprietate de stat, este transmis în folosiţă gratuită Uniunii Generale a Sindicatelor din România, iar mai apoi, transmis de statul român în folosinţă gratuită Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău. Astfel, Casa de Cultură nu are calitatea de proprietară a imobilului clădire şi a terenului aferent acesteia, fiind exclusiv titulara unui drept de folosinţă asupra acestora, deci nu a putut şi nu poate exercita decât acest drept de folosinţă gratuită asupra acestora, în interes propriu, pentru realizarea scopului cultural pentru care a fost creată, nefiind legală închirierea către terţi a spaţiilor respectivei instituţii.

Reclamantul a arătat că îi este restricționat accesul la terenul proprietate personală

Reclamantul a mai arătat că Răzvan Leu “s-a înstăpânit pe terenul statului român aflat în folosinţa exclusivă a instituţiei culturale, comportându-se ca un adevărat proprietar, îşi autoasigură trecerea pe acest teren la o proprietate recent cumpărată în imediata vecinătate a Casei de Cultură Buzău, blocând intrarea în incinta acesteia prin montarea unei bariere electronice pe domeniul public al statului, accesul fiind permis numai celor deveniţi titularii locurilor de parcare semnalizată sau ocupanţi ocazionali”.

ADVERTISEMENT

A mai arătat că, fiind proprietarul unui teren aflat în spatele Casei de Cultură, îi este restricționat accesul la terenul proprietate personală, amplasat în aceeaşi zonă. De asemenea, a menționat că pe terenul proprietatea sa, la mijlocul lunii iunie 2022, a efectuat curăţare de arbori, arbuşti, gunoaie aruncate peste gard de lucrătorii Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău şi de conducătorii auto care parchează lângă terenul său, pe terenul statului pe care s-a construit o parcare privată, iar pârâtul Răzvan Leu a împiedicat lucrătorii să degajeze materialele.

ADVERTISEMENT

Ținând cont de cele expuse, rezultă urgența pe care instanţa urmează să o aprecieze ca fiind stringentă/reală, raporturile de vecinătate şi de proprietate fiind periclitate de pârâtul Răzvan Leu şi pârâta Casa de Cultură a Sindicatelor Buzău, iar aceste persoane nu i-au cerut vreun acord prealabil, cum era legal, în calitate de vecin, anterior montării barierei electronice pe domeniul public şi cu ocazia delimitării locurilor de parcare privată ilicită sau cu prilejul montării sistemului video de supraveghere a terenului proprietate publică.

Reclamantul din dosar a renunțat la judecată

S-a arătat că Dacia Romania Dining SRL are un contract de închiriere cu Casa Sindicatelor din 10 iunie 2020 și că, la data de 14.07.2020, între firmă şi Casa de Cultură s-a încheiat actul adiţional prin care s-a convenit completarea obiectului contractului de închiriere prin închirierea parcării din spatele imobilului, iar la data de 22.10.2021 s-a încheiat şi actul prin care s-a convenit la prelungirea termenului de închiriere începând de la data de 01.11.2021 şi până la data de 31.10.2052. În dosar se arată că, în ceea ce priveşte curtea interioară a Casei de Cultură a Sindicatelor Buzău, aceasta a fost delimitată tot timpul cu o poartă din metal, care s-a deteriorat şi, din considerente estetice, cât şi pentru o manipulare mai facilă, în luna iulie 2020 au înlocuit-o cu o barieră respectând aceeaşi parametri privind dimensiunile.

Casa de Cultură a specificat că i-a recunoscut reclamantului dreptul de servitute, însă acesta a încercat să-şi exercite acest drept în mod abuziv prin angajarea unor camioane de mare tonaj. În ceea ce priveşte „parcarea neautorizată”, instituția a solicitat a se reţine că aceasta nu este o parcare publică, ci este curtea interioară a Casei de Cultură a Sindicatelor, este un spaţiu utilizat ad-hoc pentru clienţii restaurantului şi pentru care nu s-a perceput nicio taxă. Cu privire la linia continuă de culoare albă, aceasta a fost trasată pentru orientarea persoanelor autorizate să parcheze maşinile în incinta curţii. Mai mult, pârâtele nu deţin camere de supraveghere, acestea aparţin restaurantului şi poziţionate în incinta restaurantului şi respectă normele GDPR.

În cauza dedusă judecăţii, instanţa a constatat că reclamantul, la primul termen, a arătat că formulează cerere de renunţare la judecată, se menționează în dosarul consultat de FANATIK. La data de 30.09.2022, pârâţii au depus la dosarul cauzei note de şedinţă, prin care a arătat că sunt de acord cu cererea de renunţare la judecată, formulată de reclamant, astfel că dosarul în care Răzvan Leu a figurat ca pârât s-a finalizat.