Ministerul Educației a transmis că sute de profesori au demisionat în doar patru luni, semn că efectele „Legii Bolojan” au început să apară. De asemenea, corpul profesoral este îmbătrânit, o treime din cadrele didactice având peste 50 de ani, fapt care arată că tinerii nu mai sunt interesați de această meserie. FANATIK a discutat cu profesorul Mihai Maci, care ne-a vorbit despre această chestiune și a menționat care ar fi primul pas pe care statul ar trebui să-l facă pentru o îmbunătățire semnificativă în domeniul educației.
Ministerul Educației a comunicat, în urma unei interpelări în Parlament, faptul că 367 de profesori au demisionat în perioada septembrie-decembrie 2025. Dintre aceștia, 114 erau cadre didactice titulare și debutante, iar 253 erau profesori angajați pentru o perioadă determinată și pe durata viabilității postului.
Anul școlar 2025 – 2026 a început cu un total de aproximativ 214.700 de posturi (față de 229.110 în anul precedent), din care 156.390 au fost acoperite cu titulari, restul fiind acoperite de suplinitori sau prin plata cu ora, a transmis Daniel David, înainte de începerea anului școlar curent. Ministerul a mai menționat că, în Capitală, 56 de cadre didactice au norma incompletă în anul școlar 2025-2026.
„Constituirea posturilor didactice/catedrelor la nivelul unităţilor de învăţământ preuniversitar se realizează în baza planurilor-cadru de învăţământ în vigoare, cu respectarea prevederilor legale privind constituirea formaţiunilor de studiu, a proiectelor planurilor de şcolarizare propuse de unitățile de învăţământ aprobate cu sau fără modificări de către consiliul de administraţie al inspectoratelor şcolare judeţene/al municipiului Bucureşti. Oferta de curriculum la decizia şcolii nu trebuie să ducă la depășirea numărului maxim de ore pe săptămână stabilit prin planurile-cadru de învăţământ, aprobate prin ordin al ministrului educației şi cercetării”, se mai arată în documentul publicat de minister.
România are de două ori mai multe posturi pentru profesori rămase neocupate în școli, în comparație cu acum zece ani. Potrivit raportului OCDE „Education at a Glance 2025”, în medie, 1,9% din posturile de profesori rămân neocupate la început de an școlar. Media OCDE este de 1,6%. Acest procent de 1,9% a fost valabil pentru începutul anului școlar 2022-2023, fiind de aproape două ori mai mare decât în 2014-2025, atunci când s-a înregistrat 1%.
În același timp, raportul semnalează o altă chestiune, de data aceasta legată de vârsta cadrelor didactice. Aproape o treime din profesori au peste 50 de ani. Ponderea profesorilor de gimnaziu cu vârste de sub 30 de ani a scăzut, iar cea a profesorilor de peste 50 de ani a crescut într-un ritm mai alert.
În același timp, în învățământul preșcolar, ponderea profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a scăzut abrupt (de la 35% în 2013 la 21% în 2023). În cazul profesorilor de gimnaziu, ponderea cadrelor didactice tinere a scăzut de la 13% în 2013 la doar 8% în 2023, iar cea a profesorilor cu vârste de peste 50 de ani a crescut de la 29% la 32% în același interval menționat.
Profesorul Mihai Maci, lector în cadrul Departamentului de Relații Internaționale și Studii Europene al Universității din Oradea, a declarat pentru FANATIK faptul că adevărul nu stă numai în acest cifre, ci ar trebui să ne uităm la problemele reale din educație și, real vorbind, nu vede o criză a profesorilor, ținând cont și de declinul demografic.
„Noi ne aflăm într-un asemenea declin demografic și cu asemenea pierdere de tineri, pe de o parte care pleacă în străinătate, pe de alta parte care abandonează școala, că dacă de acum 20 de ani nu s-ar mai face niciun concurs în învățământ, nu am rămâne fără profesori”, a declarat profesorul și expertul în educație Mihai Maci.
În același timp, expertul în educație susține că nu există niciun fel de impact pentru elevi și nu afectează în niciun fel activitatea didactică faptul că sunt mai mulți profesori în vârstă decât tineri. În opinia sa, elevii oricum nu mai sunt interesați de școală și nu mai văd sensul acesteia. Dacă pe vremuri o diplomă îți asigura un viitor bun, acum tinerii nu mai au nicio siguranță că după terminarea studiilor vor reuși.
„Că o fac cu o starletă de televiziune sau o fac cu un domn care se sprijină pe cârje e același lucru pentru ei. Nu-i interesează deloc ce se face acolo. Nu are rost acum să ne facem noi toate problemele astea”, a declarat profesorul Mihai Maci.
În același timp, o problemă pe care Mihai Maci o subliniază, este cea a pensiilor. Probabil că se va da în curând o lege și asta e o lege obligatorie în România, vă rog să mă înțelegeți, asta nu ține de Bolojan, poate să vină cine vrea la putere în România, poate să vină și Partidul Comunist.
Trebuie să dea legea asta potrivit căreia vârsta de pensionare se prelungește la 70 de ani. Asta e obligatoriu. De ce? Dintr-o rațiune extrem de simplă, datorită faptului că noi, la ora actuală, avem un sistem de pensii complet nesustenabil, ne împrumutăm cu nu știu câte miliarde să ținem în viață sistemul de pensii, în condițiile în care n-a ieșit la pensie nici măcar o generație de decreței”, a declarat profesorul și expertul în educație Mihai Maci pentru FANATIK.
De asemenea, profesorul Mihai Maci susține că nici dacă s-ar face o creștere salarială de 10%, ori chiar o tăiere, nu s-ar schimba nimic la cât de rău merg oricum lucrurile în sistem.
„Starea școlii noastre este atât de tristă că dacă îi mai dai 10% sau dacă îi mai tai 10% nu e nicio diferență între cele două, din păcate. Ca om care lucrează în interiorul sistemului, cum se spune acum, o spun cu tristețe. Noi ar trebui să ne uităm la problemele adevărate, să vedem care sunt problemele adevărate și să încercăm, probabil că nu știu dacă ne va ieși din prima, să încercăm să tratăm problemele alea”, a adăugat profesorul.
În același timp, profesorul Mihai Maci a punctat faptul că primul lucru pe care ar trebui să-l facă autoritățile pentru a face un pas înainte spre mai bine ar fi „o cartografie reală a problemelor educației”. În acest sens, el oferă un exemplu și susține că nimeni nu cunoaște problemele dintr-o școală rurală.
„Acesta e lucrul foarte important și de aia copilul care este în satul ăla este egalul nostru și avem o datorie față de el. Asta trebuie să facem. Să ne uităm la toate problemele astea, să ne vedem, să ne cartografiem, să știm despre ce-i vorba, pentru că numai dacă înțelegem care-i problema, putem să acționăm eficient împotriva disfuncționalităților ei”, a conchis profesorul Mihai Maci.