Ajutorul Uniunii Europene, insuficient pentru nevoile de apărare ale României. „Va trebui să sacrificăm niște lucruri, o bucățică din buget”

Situația ge0-politică internațională obligă Europa la investiții masive în apărare, iar șefa Comisiei Europene a anunțat marți un set de măsuri menite să susțină programele de înarmare ale țărilor europene. România, care în acest an are un buget de apărare de aproape 2,5% din PIB, ar putea ajunge astfel până la 4%, însă experții militari sunt de părere că pentru țara noastră și acest procent este insuficient raportat la nevoile urgente ale armatei. Asta ar însemna ca Executivul să taie fonduri din alte surse pentru a le redirecționa către înzestrare.

Chiar și 4% la Apărare, insuficient pentru România

Ursula von der Layen a anunțat marți primele măsuri pentru reînarmarea statelor europene, un program ce promite împrumuturi de 150 de miliarde pentru următorii cinci ani pentru achiziția de tehnică militară facilitate prin intermediul Comisiei Europene. Cea mai mare parte însă a planului, echivalentul a circa 650 de miliarde de euro, ar veni din relaxarea constrângerilor bugetare la nivelul statelor UE.

Șefa Comisiei a anunțat că statele europene pot cheltui pentru Apărare cu 1,5% din PIB mai mult, procent care însă nu va fi luat în calcul în ceea ce privește atingerea pragului de 3% deficit bugetar, convenită anterior la nivel european. Altfel spus, România, care în prezent alocă aproape 2,5% din PIB la Apărare, poate majora aceste cheltuieli cu încă 1,5% din PIB, cheltuieli pe care Comisia Europeană nu le va considera deficit bugetar. Practic, în aceste condiții, țara noastră ar putea ajunge la un buget pentru Ministerul Apărării de aproape 4% din PIB, o cifră care nu a fost atinsă în niciun moment după 1989.

Doar zilele trecute, fostul președinte al României, Traian Băsescu, declara că țara noastră trebuie să facă investiții masive în înzestrarea cu tehnică militară. „Noi suntem o vulnerabilitate a NATO, pe Flancul Estic, spre deosebire de Polonia, care este un furnizor de securitate. Noi suntem o vulnerabilitate datorită lipsei de dotare armate”, a spus fostul șef al statului.

Digi24.ro

Încă o țară i-a oferit lui Trump acces la mineralele sale rare, în schimbul ajutorului militar împotriva unei grupări rebele

Experții militari sunt însă de părere că pentru țara noastră și 4% din PIB pentru apărare reprezintă o alocare insuficientă ținând cont de nevoile reale ale armatei române. Pe lângă faptul că din actualul buget al armatei doar 30% merg de regulă pentru achiziții de tehnică militară, costurile în acest sector sunt imense. 1,5% din PIB echivalează cu puțin peste 5 miliarde de euro, adică o sumă sub valoarea contractului de achiziție a avioanelor F-35. Doar modernizarea celor două fregate ale marinei române ar costa 1,4 miliarde de euro.

„Având în vedere lipsa de preocupare a autorităților față de apărare, nu de azi și nu de ieri, orice sumă care va fi locată apărării va fi insuficientă. România nu-și permite un buget imens la Apărare pentru a acoperi ceea ce nu s-a făcut în ultimele decenii.

Digisport.ro

Putin nu a stat pe gânduri și a reacționat imediat după ce a aflat rezultatul alegerilor! Relații tensionate

Să nu uităm că deși președintele Băsescu a promis, la summit-ul NATO din 2014, alocarea a 2% din PIB pentru Apărare, acest lucru nu s-a întâmplat. Și președintele Iohannis a adunat toate forțele politice pentru 2,5% din PIB în 2015, însă România a reușit să depășească procentul de 2% doar în doi ani – în 2020, când a fost 2,01% ca urmare a plăților făcute pentru sistemul Patriot, și anul anterior când am ajuns la un 2,26%. Anul acesta avem 2,24, un procent insuficient în condițiile presiunii internaționale. Suntem într-o poziție extrem de dificilă, din cauza poziției alambicate a SUA față de Ucraina, dacă actuala suspendare a ajutorului militar pentru Ucraina se va extinde și va ajunge la retragerea ajutorului de securitate către Europa, atunci situația va fi extremă”, a declarat, pentru FANATIK, generalul (r) Dan Grecu.

Anul trecut doar 20% din bugetul MApN, mai exact 13 miliarde lei, adică circa 0,74% din PIB, a mers pentru înzestrarea armatei.

Principala problemă nu sunt banii

Analistul de politică externă Cristian Dorobanțu este de părere că România ar trebui să facă eforturi pentru a aloca 5% din PIB pentru Apărare, însă nu aceasta ar fi principala problemă cu care se confruntă țara noastră pe termen scurt.

„Personal, am subliniat necesitatea unui procent de 5% pentru Apărare de mai mult timp. Evident, fără ansamblul corect al situației noastre militare e greu să arunci o cifră exactă, dar, ținând cont că 2,5% este departe de a fi suficient în condițiile în care 70% merg pe salarii, o dublare a bugetului ar putea asigura acoperirea unor necesități urgente cât de cât.

Însă, problema pentru noi intervine în următoarea situație: da, alocăm 5%, demarăm proceduri de achiziție, sărim pentru procedurile îndelungate, facem un government to government și asigurăm cumpărarea directă, dar de la cine cumpărăm? Toată lumea vrea să cumpere și cam singurele surse, în condițiile în care achizițiile din SUA nu mai sunt recomandate, ar fi Coreea de Sud și Europa. Pe termen mediu se pot face multe, însă pe termen scurt nu știu ce se poate face”, a declarat, pentru FANATIK, analistul de politică externă Cristian Dorobanțu.

Aceeași problemă a subliniat-o și generalul Dan Grecu, care susține că, pe termen scurt, atingerea tuturor obiectivelor de înzestrare pare nerealistă.

„Înarmarea pe termen scurt est nerealistă pentru România, iar problema nu sunt fondurile. Vorbesc de capacitatea ca România să-și asigure nevoile atât timp cât propria industrie de apărare, nu doar în România dar în toată Europa, este aproape inexistentă. Sigur, e nevoie să ne înarmăm, mâine o facem, dar de unde?”, a declarat și acesta.

Nu banii, dar bugetul este problema

După anunțul făcut de șefa Comisiei Europene, premierul Marcel Ciolacu a salutat în special eliminarea constrângerilor bugetare pentru Apărare. „România susține eliminarea constrângerilor bugetare pentru apărare, o soluție pentru care am militat încă de la începutul agresiunii ruse”, a scris premierul Ciolacu pe Twitter.

Problema țării noastre este însă că a încheiat anul trecut cu un deficit bugetar de 9% și s-a angajat să reducă acest deficit la sub 3% în următorii 7 ani. Fostul ministru de finanțe și actualul președinte al Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, atrăgea atenția într-o analiză publicată luna trecută că România se află într-o situație aproape fără ieșire.

„Starea precară a bugetului public al României, cu venituri fiscale (inclusiv contribuții) foarte joase (26-27% din PIB, față de media de peste 40% în UE), este un handicap enorm. Această situație este rezultatul unei miopii și al unor erori de politică economică. Iar să faci a corecție de mare amplitudine când mediul internațional este mai mult decât nefavorabil, când ești obligat să aloci considerabil mai multe resurse pentru apărare, este o misiune, ai zice, fără ieșire”, a scris fostul oficial.

Chiar dacă o suplimentare cu 1,5% din PIB la apărare nu ar afecta deficitul bugetar în viziunea Comisiei Europene, acești bani ar trebui să vină totuși din alte împrumuturi decât cele 150 de miliarde facilitate de Comisia Europeană sau de fondurile Băncii Europene de Investiții, bani care pot fi alocați acum pentru industriile de apărare din UE. Pentru România 1,5% din PIB în plus la Apărare în următorii patru ani înseamnă peste 20 de miliarde de euro în plus la datoria publică.

În condițiile în care România se împrumută la unele dintre cele mai mari costuri din UE, doar în prima lună a acestui an costurile cu dobânzile s-au ridicat la suma de 3,6 miliarde lei. Anul trecut, dobânzile au totalizat 36 de miliarde lei, adică peste 7 miliarde de euro. Asta înseamnă că Executivul va trebui să opereze alte tăieri de la cheltuielile publice pentru a direcționa fondurile spre siguranța națională.

„Al treilea element din planul propus de Ursula von der Layen, care poate crea probleme pe termen lung, este finanțarea prin deficit. Adică cheltuielile militare să nu mai fie contate ca deficit. Dobânzile tot le plătești, efectul inflaționist în economie tot există, ori eu consider asta o problemă.

Cred că aceste cheltuieli ar trebui să fie urmate de tăieri din alte părți. Noi avem miliarde care se dau pe scheme de afaceri pe banii statului, avem toate privilegiile pentru aristocrația bugetară, vouchere de vacanță, sunt tone de locuri de unde putem tăia, mii de agenții care ar putea fi desființate, chiar și un număr prea mare de bugetari raportat la populația țării. Noi chiar am putea face efortul acesta de strângere a curelei, și mai ales eforturile de întărire a economiei, acțiuni care trebuie făcute și la nivel european (de-reglementare, uniune bancară, uniunea piețelor de capital)”, a declarat, pentru FANATIK, fostul ministru al economiei, Claudiu Năsui, care a subliniat că următoarele măsuri ar trebui să vizeze privatizarea industriei de apărare de stat a României. „Noi nu avem o industrie militară de stat funcțională. Ne mințim că avem niște capacități care există doar pe hârtie. Avem și industria de apărare privatizată, și ea merge foarte bine”.

„O întrebare care se pune este de ce nu a fost nimeni pregătit pentru acest moment, în condițiile în care acest război durează de 11 ani? Va trebui să sacrificăm niște lucruri, niște investiții, o bucățică din buget, pentru că dacă nu aloci acum pentru apărare, ce rost mai au pe viitor alte investiții în momentul în care vine rusul și a pus piciorul pe pământul tău. Asta este situația, planurile se dau puțin peste cap”, a completat, pentru FANATIK, și analistul Cristian Dorobanțu.