“Alegerea lui Joe Biden ar fi de rău augur pentru România!” Avertismentul politologului Cătălin Avramescu

Alegerile din SUA monopolizează atenția publică. Dincolo de situația politică din America, de „jocurile” care se fac pe ultima sută de metri, pentru noi este important ce impact va avea scrutinul asupra României. Din păcate, cunoscutul politolog Cătălin Avramescu avertizează că o eventuală schimbare la Casa Albă va avea un impact negativ asupra țării noastre.

Este limpede că alegerile din SUA au o importanță deosebită pentru toată lumea. Altfel spus, când „Marele licurici” strănută, Europa capătă febră. Rusia are frisoane, iar China caută rapid medicii de familie, obișnuiți să resusciteze sute de milioane de cetățeni obișnuiți să stea, chiar și pe timp de mandemie, cu mitraliera la gaura cheii.

Miza alegerilor este uriașă, de această dată, spre deosebire de alte ocazii. Dincolo de personalitățile candidaților, care în ultimii zeci de ani au înclinat balanța alegerilor, acum, omenirea se află în pragul unor schimbări ce pot deveni critice, din punct de vedere doctrinar. Practic, din acest punct de vedere, cumva s-a întors lumea cu susul în jos, vorba românului, iar politologul Cătălin Avramescu a analizat situația la rece, în exclusivitate pentru FANATIK. Contrar așteptărilor, se pare că, dincolo de criticile care îi sunt aduse lui Donald Trump și de glumele care se fac pe socoteala sa, realegerea lui ar putea fi de bun augur pentru țara noastră.

Politologul Cătălin Avramescu: „Joe Biden este prizonierul stângii extreme, care parazitează Partidul Democrat!”

Discuția cu politologul și profesorul universitar Cătălin Avramescu a început frust, fără menajamente. Am „atacat” direct, dorind să aflăm ce impact va avea asupra României realegerea lui Trump sau victoria lui Joe Biden, la 3 noiembrie, o dată care poate deveni crucială pentru întreaga lume. Răspunsul domniei sale a fost pe măsura întrebării: „O eventuală victorie a lui Joe Biden va fi de rău augur pentru România. De fapt, Biden este prizonierul stângii extreme, care parazitează o parte din Partidul Democrat. Pentru sănătatea politicii, atât americane cât și europene, e bine ca această extremă să nu aibă nicio influență notabilă asupra Guvernului de la Washington!”

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

Deja, lucrurile păreau clare, la prima vedere, doar că este foarte important felul în care stânga românească ar putea specula eventuala victorie a lui Biden. „Cred, totuși, că stânga românească nu are nevoie de acest impuls, pentru că eu constat că, în Europa, unde multe partide erau de centru și de dreapta,  lucrurile s-au modificat. Aceste formațiuni au adoptat teme ale stângii extreme. Enumerăm, spre exemplu, venitul minim garantat, căsătoriile homosexuale, un ton anti-american radical și așa mai departe… Partide care, pe vremuri, erau liberale sau conservatoare, acum pot fi distinse cu greu de partidele socialiste sau chiar de grupări anarhiste,  iar asta încă de mai bine de 15 ani”, a continuat interlocutorul nostru.

Și totuși, reporterul este greu de convins, însă intervievatul oferă exemple identice, din lumea europeană:„ Uitați-vă la ce a ajuns Partidul Conservator Britanic, unde a ajuns dreapta franceză, unde au ajuns creștin-democrații germani și veți înțelege ce spun!”

Pentru un european care, ani buni, a fost învățat să aștepte „sclipirea ” licuriciului, fie că acel european este român, sârb, bulgar sau albanez, e greu să constați, din spusele unui „chirurg” în materie de politică, așa cum este Cătălin Avramescu, faptul că „lumina” are greutate materială, apasă peste clădiri și le turtește, le face cuburi, dreptunghiuri, pe toate fețele și pe muchiile piramidelor se așează misterul unei noi arhitecturi. Poate, una nedorită…

Cât de folositoare este România politicii americane, versus Germania, „cel mai scandalos caz din U.E”

Evident că am fost, suntem și vom rămâne curioși să aflăm care sunt strategiile lui Donald Trump și ale lui Joe Biden, cu privire la țările mici, aliate. Am avut, însă, parte de o scurtă introducere, de asemenea dură, dar la fel de pertinentă: „Ambii candidați exploatează cu nerușinare polarizarea extremă a aspectului politic american. Mulți americani erau înainte moderați, de orientare liberal – conservatoare. Acum, avem de a face cu o parte de electorat care este radicală de stânga, cu o altă parte care se manifestă tot radical împotriva acestei stângi, evit să spun că ar fi de dreapta, pentru că nu este atât de simplu, iar între cele două tabere există foarte puțină comunicare. Aceasta este scena pe care evoluează cei doi candidați. Acum am vorbit din punctul de vedere al strategiilor electorale…”

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

Așteptarea a fost, însă, de bun augur, pentru că Avramescu are talentul unui interlocutor care, înainte de a-și exprima concluziile, desface subiectul pe toate fețele. Într-o altă zonă, această „tehnică” ține de psihologia cognitivă…

„Din punctul de vedere al programelor lor, referitor la țările mici, gen România, nu mi se pare că noi putem face o diferență în viața politică americană, ci întrebarea este cât de folos putem fi noi înșine, politicii americane. Din păcate, de atâta vreme, România pare un pic datoare. Și țara noastră nu este cazul cel mai scandalos din UE, aș spune că Germania este acela! Țările europene trișează de atâta timp la capitolul cheltuieli militare. Evident că atunci când ai un partener slab și incompetent din punct de vedere militar, ce să-i ceri? Nu foarte multe, și adevărul e că nici tu, ca țară europeană, nu te poți aștepta la foarte multe. La Washington, este clară tendința lor de a fi suspicioși față de potențialul militar și strategic al unor țări din Europa. Repet, nu noi suntem în poziția cea mai ingrată, ci Germania, care a eliminat aproape complet cheltuielile militare și aproape că s-a eliminat pe sine ca actor politic important pe scena internațională!”,  a „tunat” Cătălin Avramescu.

Poate, pentru unii, comparația cu Germania și flagelarea acestui stat, considerat a fi drept primul motor al U.E, poate părea bizară. Dar, în politică, așa cum se întâmplă în viață, nu există alb și negru, ci doar o infinitate de nuanțe de gri.

Trump a revenit în forță, să nu se aprindă… ca o torță

Primele sondaje electorale îl indicau drept favorit pe Joe Biden. Între timp, potrivit presei americane, Donald Trump ar fi recuperat din diferență, ba mai mult, după unele surse, și-ar fi depășit contracandidatul. Însă, este greu de făcut o evaluare exactă, atât timp cât, așa cum știe toată lumea, nici mass-media din SUA nu este străină anumitor interese și, de ce nu, unor manipulări. Pentru Trump, important este să nu „ardă”  repede, așa de rapid cum s-a „reaprins”, iar pentru Biden contează foarte mult negocierile purtate, pe ultima sută de metri, cu electorii încă indeciși.

„Alegerile sunt „foarte” atipice, pentru că au loc în condiții cum nu s-au mai întâlnit de 100 de ani. Discutăm despre pandemie, și aș spune că nici măcar situația de acum 100 de ani nu ne oferă indicii, pentru că în acea societate nu existau internetul, televiziunea și multe alte dintre lucrurile actuale, care oferă o anumită dinamică unei campanii electorale. Sincer, putem face doar predicții, majoritatea, incerte”, a completat Cătălin Avramescu.

Și pentru că am ajuns la capitolul „predicții ”, l-am rugat pe politolog să continuăm pe această temă: „Eu aș spune că Trump va câștiga și o va face, în parte, pentru că sondajele actuale, ca de atâtea ori, subestimează suportul electoral de care se bucură republicanii. Aceștia din urmă au o mare putere, cu toate păcatele evidente ale lui Trump, care, fără discuție, este un personaj, psihologic vorbind, disfuncțional”.

„America modernă”, versus „partidul Ku Klux Klan-ului”

Istoria se schimbă sau uneori nu ne reflectă fondul său profund, dincolo de formele pe care acesta le îmbracă. Specialiștii cunosc foarte bine acest fenomen, iar unele dintre părerile cvasi-împământenite cad de pe piedestal.

O analiză pertinentă, cu recurs la istorie, ne arată că, deși percepția publică era exact inversă, radicalismul pare să-și fi găsit matca în tabăra democraților și nu în aceea a republicanilor. Asta, cel puțin după părerea avizată a interlocutorului nostru…

„De bine, de rău, republicanii reprezintă America profundă, moderată, tradițională, America bunului simț. Asta, în vreme ce, democrații, în secolul XIX și la începutul secolului XX, au fost partidul sudului rasist, partidul Ku Klux Klan-ului… Acum, s-au remodelat într-un partid anti-alb și susținător al cauzelor extreme. Este un partid anti-alb pentru că sprijină protestele „Black life”, susține anarhia din anumite orașe, de altfel conduse tot de democrați! Ce ironie… Sprijină violențele și barbarismul cultural, toate aceste fenomene care au apărut pe străzile orașelor americane, susține falsificarea istoriei și promovează un discurs împotriva societății liberale europene. Tot Partidul Democrat propune o istorie fantasmatică, potrivit căreia toți negrii au fost asupriți de toți albii, promovează o ștergere a simbolurilor culturale europene, o demolare a acestora, la modul propriu. Au ajuns să dărâme statuia lui Lincoln, cel care a condus Nordul, împotriva Sudului sclavagist! Este o ironie ridicolă. Au ajuns să dărâme statuia lui George Washington…”, a exemplificat, în exclusivitate pentru FANATIK, politologul Cătălin Avramescu.

Trump, un președinte egocentric. Johannis, „dincolo de normalitate”

La fel de important este să aflăm ce interese se găsesc în spatele celor două campanii. Profesorul Avramescu a explicat: „Se ascund multe orgolii. E limpede că Trump este un președinte egocentric, este un personaj care rostește, de zece ori în aceeași frază, cuvântul „eu”. Dar nici Biden și cei din jurul lui nu fac vreo figură prea grozavă. Oricum, Biden pare într-un declin cognitiv marcant, probabil că dacă ar câștiga ar fi un fel de Kamala Harris, care este o radicală de stânga. O radicală care vrea, de exemplu, ca americanii de clasă mijlocie să plătească reparații pentru sclavie, adică pentru ceva care s-a petrecut acum 200 de ani…”

Interesant este și faptul că domnul Avramescu a fost consilier de stat în cadrul cancelariei lui Traian Băsescu. Curiozitatea ne-a făcut să-l întrebăm dacă i-ar oferi un sfat președintelui Johannis, în legătură cu relația cu SUA, în cazul în care Biden va câștiga alegerile din 3 noiembrie.

„Indiferent cine va câștiga, ne-ar trebui o abordare principială și profesionistă, ceea ce înseamnă o reformă a Ministerului de Externe. Or, Ministerul de Externe este în mâinile PSD-ului, de atâta vreme. Ce sfat să-i dau, că el a numit pesediști pe bandă rulantă, începând cu actualul ministru de externe. Cred că președintele Johannis este dincolo de orice normalitate!”, ne-a declarat Cătălin Avramescu.

Extinderea controlului și cenzurarea adversarului politic

Interlocutorul nostru consideră că, rareori, mai există în lume o luptă politică dusă pe baza doctrinelor. Consideră că, în general, funcționează interesul și influențele… Nimic spectaculos, dar e bine ca lucrurile firești să fie spuse, ca să nu devină „tabuuri”.

Domnia sa este categoric și în această privință: „Ideologia stângii extreme a strâns, ca un cancer, universitățile americane. Este foarte greu să fii un lberal clasic, într-un departament de științe sociale aflat într-o universitate americană. Totuși, ideologia încă mai contează, deși și interesele sunt puternice. Este foarte clar că aripa radicală a Partidului Democrat își dorește extinderea controlului și cenzurarea adversarului. S-a ajuns la închiderea gurilor critice, inclusiv prin mijloace violente, de neimaginat într-o asemenea democrație”.

„România pare singură pe Pământ”

Este foarte important felul în care mass-media românească ia pulsul alegerilor din SUA? Oare, există interese în media românească, în măsura în care ar mai exista „mogulii” de odinioară? Din acest punct de vedere, glumind un pic, pentru unii melancolia apune atât de sus, de parcă ar lovi crestele Carpaților. Și totuși….

„Știți ce văd eu în mass-media românească? De câțiva ani, observ un izolaționism. Dacă ne uităm sistematic la televizor, vom trage concluzia că România este singură pe Pământ. Constat acest lucru încă de pe timpul crizei economice, din 2008 – 2009, când PSD și televiziunile tovarășe au impus în conștiința publică ideea potrivit căreia doar în țara nostră lucrurile sunt stricate. Acest lucru era complet fals, pentru că era o criză economică mondială!”, ne-a precizat Cătălin Avramescu.

Pe de altă parte, epidemia creată de virusul COVID-19 nu avea cum să nu-și spună cuvântul, chiar și în această situație. Politologul a pus degetul pe rană: „Și acum, de când cu pandemia, totul se petrece ca și cum singurul care stă la butoane ar fi premierul Orban și care ar vrea, neapărat, răul României. Este o pandemie mondială, trebuie să înțelegem ce se întâmplă în lume, dar mie mi se pare că nu ne comportăm ca și când lucrurile acestea ar fi parte dintr-un context internațional. Parcă n-ar mai exista Guverne cu care trebuie să avem relații… Tot ce contează este deviza „noi, acum, aici”. Acesta este mesajul pe care îl transmite mass-media românească. De ce îl transmite? Unul dintre răspunsuri ține de interesele electorale, dar răspunsul cel mai profund este că o face din lipsă radicală de educație. Unii nu știu că există o altă lume „acolo”, suntem dirijați de altfel de oameni, multe dintre televiziuni sunt conduse de inși de aceeași factură, pentru care străinătatea este doar o sursă de shopping. Atunci nu-i interesează cauze și efecte, îi preocupă doar să-și umfle bugetele de publicitate și să-și facă alte contracte!”, a încheiat, pe ton dur, interlocutorul nostru.

Politologul Cătălin Avramescu, de la catedra SSJ, la funcția de ambasador

Cătălin Avramescu s-a născut la 12 iulie 1967, la Mizil. A urmat cursurile Facultății de Filosofie din București, unde, de altfel, și-a susținut cu succes și teza de doctorat. În perioada 1992 – 1993, a fost Visiting Graduate Student la St. Antony College, din cadrul University of Oxford. A fost asistent asociat la Școala Națională de Științe Politice și Administrație, asistent asociat la ASE (1993 – 1994), profsor de politologie la Școala Superioară de Jurnalistică din București și Visiting Lecturer la Department of Social Philosophy din Helsinki. Din anul 2005, este lector la Facultatea de Științe Politice a Universității din București. Tot din acel an a devenit membru al Gruupului de Dialog Social, iar șase ani mai târziu a fost numit în funcția de ambasador în Finlanda și în Estonia, funcție în care a activat până în anul 2016.