Alegeri anticipate în România? Până unde poate duce criza politică de la noi: „Parlamentarii s-ar putea să nu mai respecte disciplina de partid”. Exemplele din Spania, Israel și UK

Se poate ajunge la alegeri anticipate în România? Întrebarea e tot mai des ”fluturată” mai ales în mediul online și într-o anumită zonă a politicii, cea apropiată de suveraniști, dat fiind că scandalurile din coaliția aflată la guvernare nu se mai opresc.

Alegeri anticipate în România? Scenariul care ar cutremura scena politică

Într-un climat marcat de nemulțumiri sociale, calcule electorale și lupte interne pentru putere, ideea unei resetări politice rapide apare în mod firesc, publicul fiind tentat să ceară schimbare, însă cât de ușor se poate întâmpla acest lucru?

Discuția pornește inevitabil de la situația din interiorul PSD, unde tot mai multe voci contestă poziția premierului Ilie Bolojan și eficiența actualei forme de guvernare. Ideea unei retrageri de la guvernare nu mai e doar o speculație, ci un scenariu discutat, care ar putea deveni realitate pe data de 20 aprilie, când Sorin Grindeanu va sta la discuții cu social-democrații din teritoriu, organizând un soi de referendum în interiorul partidului cu privire la rămânerea sau plecarea de la guvernare.

„Noi nu am avut anticipate până acum din mai multe motive”

Analistul Radu Magdin a pus punctul pe ”i” în scandalul politic al momentului și explică, în exclusivitate pentru FANATIK, foarte clar logica momentului în care ne aflăm. „Sunt mai multe elemente de logică politică care ne spun faptul că e puțin probabil să avem anticipate. Noi nu am avut anticipate până acum din mai multe motive. Unele motive țin de strategia politică. Cei de la guvernare nu au interes să se ajungă la anticipate, ci preferă să rămână chiar și în condiții de scandal. Pe de altă parte, gândiți-vă că o campanie electorală costă, iar candidații și parlamentarii s-ar putea să nu mai respecte disciplina de partid, dacă partidul îi îndeamnă să meargă spre alegeri anticipate”, a declarat Magdin, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Emil Boc, mesaj pentru PSD și Opoziție. Cine trebuie să pună noul Guvern

Analistul politic ne-a spus și că AUR e singurul interesat cu adevărat de posibilitatea organizării anticipatelor, pentru că și-ar dori să guverneze singuri, eventual cu un partid mai micuț tot din zona conservatoare: „Trebuie să pornim de la interesul politic, iar interesul politic pentru AUR este să tot crească, să fie principala voce a opoziției și să rămână stabil undeva la 35-40% din voturile populației. În perioada aceasta afectată de crize multiple e foarte greu să fii popular fiind la guvernare și, în consecință, nu se grăbește AUR să vină la guvernare. AUR ar fi interesat de alegerile anticipate, celelalte partide nu. Ei și-ar dori să vină singuri la guvernare sau cu un partener junior, spre asta tind”.

Digisport.ro

”Domnule, două ajung!”. Ion Țiriac i-a ”tăiat aripile” lui Donald Trump: ”Cred că visează”

Tot mai mulți votanți PSD merg la AUR

În opinia lui Magdin, strategia PSD în coaliția de guvernare nu e una tocmai câștigătoare, căci publicul nu mai suportă ideea ca formațiunea lui Grindeanu să critice toată ziua executivul din care face parte. „Cred că PSD a uitat că dincolo de orice dimensiune ideologică și socio-economică aveau o reputație pentru că erau un partid disciplinat, serios, care livrează. Odată ce se discuta ceva cu PSD, așa rămânea. Lucrurile s-au schimbat și nu e întâmplător faptul că o parte dintre alegători au migrat și migrează către AUR. PSD. Strategia de a face ping-pong între guvernare și opoziție nu funcționează”, adaugă Magdin.

În continuare, până la decizia de pe 20 aprilie, analistul politic ne spune că PSD va accentua criticile la adresa lui Bolojan pentru ca la acea dată decizia să fie bine conturată. Cel mai probabil scenariu este ca social-democrații să ceară plecarea lui Bolojan sau părăsesc ei coaliția, băgând țara într-o criză politică de proporții. „PSD a amânat până acum decizia de a ieși sau nu de la guvernare ca să nu pară că ei creează o criză politică înainte de Paște.

Pe de o parte, au un instinct care presupune creșterea tensiunii în zona politică și delimitarea, printr-o critică accelerată, de premier și nici nu ar vrea să finalizeze înainte de Paște ca să introducă un element de instabilitate în familiile din România.

Probabil în aceste săptămâni se mobilizează partidul pe o critică accelerată a oricărei măsuri greșite sau întârziate din partea guvernului. A se vedea nemulțumirile populației în ceea ce privește prețul la pompă. Pe de altă parte, gândiți-vă că se și testează popularitatea prin sondaje”, ne-a mai spus Magdin.

Cum se poate ajunge la anticipate în România. Ce prevede Constituția

Revenind, însă, la anticipate, trebuie să privim cu atenție cadrul legal în care acestea pot fi organizate. Constituția României este extrem de restrictivă în această privință. Președintele poate dizolva Parlamentul doar în condiții foarte precise, nu la simpla dorință a unui partid sau a opiniei publice. Este nevoie ca Parlamentul să respingă două propuneri succesive de guvern în termen de 60 de zile de la prima solicitare a investiturii. Abia după acest blocaj instituțional șeful statului poate decide dizolvarea legislativului și convocarea de alegeri anticipate.

Cu alte cuvinte, simpla cădere a guvernului Bolojan nu ar fi suficientă. Nici măcar o retragere a PSD de la guvernare nu garantează automat anticipatele. Ar trebui ca partidele să intre într-un joc riscant, în care să refuze deliberat formarea unui nou guvern, de două ori la rând. Ori, fix aici intervine logica interesului politic despre care vorbea Radu Magdin. Pentru PNL și PSD, un astfel de scenariu ar însemna un risc major, căci sondajele nu le sunt favorabile. În schimb, pentru AUR, anticipatele ar putea fi o oportunitate istorică de a capitaliza valul de nemulțumire la urne.

De aici apare paradoxul: partidul care ar câștiga cel mai mult din anticipate nu se grăbește neapărat să le provoace, iar partidele care ar pierde cel mai mult fac tot posibilul să le evite. În acest echilibru fragil, scenariul alegerilor anticipate rămâne mai degrabă o armă retorică decât o perspectivă iminentă.

Rolul președintelui

În plus, există și o componentă pragmatică ignorată adesea în spațiul public: costurile. Organizarea unei campanii electorale naționale presupune resurse uriașe, iar într-un context economic tensionat, partidele nu sunt deloc entuziasmate să intre într-o nouă rundă de cheltuieli. Mai mult, disciplina internă a partidelor devine dificil de controlat într-un astfel de moment, iar riscul de fragmentare sau de trădări crește considerabil.

Un alt element important este rolul președintelui. Chiar dacă toate condițiile constituționale ar fi îndeplinite, decizia finală de dizolvare a Parlamentului aparține șefului statului. Iar această decizie este, inevitabil, una politică. Președintele va analiza contextul, stabilitatea țării, relațiile externe și impactul economic înainte de a face un astfel de pas. Nu este un mecanism automat, ci unul profund strategic.

Dacă ne uităm la istoria post-decembristă a României, observăm că nu am avut niciodată alegeri anticipate parlamentare. Nu pentru că nu ar fi existat crize politice, dimpotrivă, ci pentru că actorii politici au preferat întotdeauna compromisuri imperfecte în locul unui salt în necunoscut. Stabilitatea relativă, chiar și în condiții de scandal, a fost considerată mai avantajoasă decât riscul unui vot popular imprevizibil.

Ca să înțelegem mai bine cum funcționează acest mecanism în practică, dincolo de particularitățile constituționale, merită să privim către alte state din Europa unde alegerile anticipate au fost organizate în ultimii ani. Spre deosebire de România, în multe țări legislația permite mai ușor declanșarea unor astfel de scrutine, iar cultura politică e diferită.

Alegerile anticipate din alte state: UK, Spania, Italia, Israel

Un prim exemplu relevant este Marea Britanie unde, în 2017, premierul Theresa May a convocat alegeri anticipate, mizând pe consolidarea majorității în contextul negocierilor pentru Brexit (n. red.: referendumul a avut loc în 2016, însă ieșirea propriu-zisă din UE a fost mai anevoioasă, producându-se abia în ianuarie 2020). Calculul s-a dovedit greșit: Partidul Conservator a pierdut majoritatea absolută, fiind nevoit să guverneze cu sprijinul unui partener minor. În schimb, Partidul Laburist, condus atunci de Jeremy Corbyn, a obținut un rezultat mult peste așteptări, consolidându-și poziția în opoziție.

Un alt caz spectaculos este cel din Spania, unde instabilitatea politică a dus la repetarea alegerilor în 2019. Partidul Socialist, condus de Pedro Sanchez, a reușit să își întărească poziția, în timp ce partidele de dreapta au fost afectate de fragmentare. În același timp, formațiuni noi, precum Vox, au câștigat teren, demonstrând că anticipatele pot accelera schimbări majore în peisajul politic.

În Italia, crizele guvernamentale au dus frecvent la schimbări rapide de executiv și, uneori, la alegeri anticipate. Un exemplu relevant este căderea guvernului condus de Matteo Renzi în 2016, după eșecul referendumului constituțional. Deși nu au fost imediat anticipate, instabilitatea a dus ulterior la reconfigurări politice majore, iar partide populiste precum Mișcarea Cinci Stele au ajuns la putere.

Un alt exemplu interesant vine din Israel, unde sistemul politic a generat alegeri anticipate repetate între 2019 și 2022. Fragmentarea extremă a scenei politice a făcut imposibilă formarea unor majorități stabile, iar alegătorii au fost chemați la urne de mai multe ori într-un interval scurt. În acest context, lideri precum Benjamin Netanyahu au reușit să își mențină relevanța politică, dar cu costuri majore pentru stabilitatea țării.