La o săptămână de la votul crucial din Republica Moldova, este rândul Cehiei să dea examenul electoral european, vineri şi sâmbătă fiind programate aici alegeri parlamentare. Marea întrebare care dă bătăi de cap mainstream-ului european este dacă ţara va urma calea anti-UE şi pro-rusă a Ungariei şi Slovaciei.
Principala forţă de opoziţie, ANO, partidul euroscepticului Andrej Babis, este marele favorit la câştigarea alegerilor parlamentare, sondajele pre-electorale dându-l cu procente de 30-32% în preferinţele electoratului. Se preconizează astfel o revenire în funcţia de premier a lui Babis, la patru ani după ce ţara a fost condusă de o coaliție pro-europeană de centru-dreapta, al cărei premier este Petr Fiala, liderul Partidului Civic Democrat (ODS). Alianța a trei dintre cele patru partide de guvernământ, numită Spolu (Împreună), are o susţinere de aproximativ 20%, conform sondajelor, în timp ce al patrulea partid din arcul guvernamental, care a ales să participe singur la alegeri, are susţinerea a puțin peste 10% din electorat.
La cei 71 de ani ai săi, Andrej Babis este miliardar, al șaptelea cel mai bogat ceh și a 940-a cea mai bogată persoană din lume. Datele Forbes din 1 octombrie arată că averea sa netă este estimată la 4,3 miliarde dolari. În ciuda averii sale uriaşe, Babis se prezintă drept un populist şi apărător al celor nedreptăţiţi. Totuşi, la începutul anului 2023, când a candidat la președinție şi a pierdut în fața lui Petr Pavel, nu s-a distanțat în campania electorală de curentul principal european. Ba chiar a căutat sprijin electoral la Emmanuel Macron, profitând de faptul că formaţiunea sa, ANO, făcea parte din partidul Liberalilor Europeni.
Ulterior a mutat ANO la grupul de extremă dreaptă și eurosceptic Patrioți pentru Europa, care include Adunarea Națională Franceză a lui Marine Le Pen și Fidesz-ul lui Viktor Orbán. Marea întrebare este dacă, în aceste condiţii, în cazul în care Babis va deveni din nou prim-ministru, Republica Cehă își va schimba politica externă, va deveni pro-rusă și va obstrucționa deciziile UE privind chestiuni cheie de securitate, aşa cum face Ungaria. Iar unii chiar avansează scenariul cel mai negru, întrebându-se dacă nu cumva va încerca să scoată Republica Cehă din UE și NATO.
Actualul premier Petr Fiala declara în urmă cu două săptămâni că alianţa sa luptă pentru a menține Republica Cehă „unde îi este locul”, în Europa și în Occident, printre țările democratice. „Nu putem lăsa soarta țării noastre în mâinile colaboratorilor rușilor”, a avertizat el cu privire la riscurile unui guvern condus de populistul Babis.
Analiştii politici din Cehia nu sunt însă atât de speriaţi de ce va urma. „Şi-a transferat partidul în grupul Patrioţilor din motive de politică internă. Le arată cehilor că nu face parte din elitele liberale și socialiste. E o poziție convenabilă”, a declarat Patrik Eichler, șeful think tank-ului Academia Democratică Masaryk, pentru publicaţia Rzeczpospolita. Acesta adaugă că Babis le-a spus alegătorilor în campania electorală că împreună cu restul celorlalte partide din grupul Patrioţilor Europeni doreşte să transforme UE, nu să o distrugă. „Ar trebui să fie o Uniune așa cum era la început, care susține economia și lasă multe decizii la latitudinea statelor membre”, spunea Babis.
Întrebat dacă ar bloca Andrej Babis, în calitate de prim-ministru, noile sancțiuni ale UE împotriva Rusiei, jurnalistul Martin Ehl, de la Hospodářské noviny, a răspuns: „Nu cred. Este suficient Viktor Orbán, el se va opune prin veto la tot. Pentru Babis va fi o atitudine similară cu a slovacilor. Ei nu prea se opun prin veto, pentru că nu trebuie. Babis a fost întotdeauna un oportunist pragmatic sau un pragmatist oportunist”.
Înainte de al doilea tur al alegerilor prezidențiale din ianuarie 2023, Babis, presat de jurnaliști în timpul unei dezbateri televizate, a declarat că nu va trimite soldați cehi să apere Polonia, dacă va fi atacată de Rusia. Acest lucru a fost interpretat atunci ca o subminare a angajamentelor sale față de NATO. În această campanie electorală el a avut însă o retorică diferită. „Chiar a susținut public trimiterea a trei elicoptere cehe cu soldați în Polonia (n.r. – după ce dronele rusești au invadat spaţiul aerian al Poloniei). A susținut această decizie guvernamentală, deși nu este de acord cu guvernul în absolut toate aspectele”, subliniază Patrik Eichler.
Analistul mai consideră că evaluarea trecutului, în special a perioadei de transformare de după căderea comunismului, este cea care divizează cel mai mult taberele politice din Republica Cehă. Pe de o parte se află cei care cred că sistemul creat după Revoluția de Catifea din 1989 ar trebui demolat. Printre aceștia se numără Babis și numeroase grupuri marginale mai mici și mai mari, inclusiv comuniști. Cealaltă parte, formată din patru partide din actualul guvern, consideră că sistemul funcționează bine. „Poate că este nevoie de o mică revoluție”, admit ei.
Cu toate acestea, potrivit lui Martin Ehl, studiile arată că cehii cred că țara lor se îndreaptă în direcția greșită, doar 15% fiind de părere că direcţia este cea corectă. „Totuşi, remarcăm un paradox. Când sunt întrebați dacă se simt bine, spun că da”, adaugă analistul de la Hospodářské noviny. Guvernul lui Fiala are însă de multă vreme cote scăzute de popularitate, iar în iunie anul acesta 70% dintre respondenții chestionați de centrul CVVM declarau că sunt nemulțumiți de activitatea Executivului.
Conform sondajelor preelectorale, ANO nu poate conta pe o majoritate în Camera Deputaților, formată din 200 de locuri. Sondajele prevăd că partidul va câștiga în jur de 70 de locuri, iar acest lucru îl va condamna probabil pe Babis să se orienteze spre aliați radicali, din stânga sau din dreapta spectrului politic. Care sunt aceste partide? Comuniştii, oponenți ai NATO și UE și simpatizanții Rusiei și Chinei, împreună cu aliații mai mici, pot conta pe până la 9% din voturi. Cei din Partidul Libertate și Democrație Directă (SPD), de extremă dreapta, cu 13% susținere în sondaje, adoptă şi ei o abordare similară față de instituțiile occidentale. Pe de altă parte, partidul eurosceptic de extremă-dreapta „Şoferii”, (un partid născut din rezistența la interzicerea planificată de UE a mașinilor cu motor cu ardere internă), partenerul pe care ANO l-ar dori cel mai mult, se află sub pragul pragul de 5%.
Tabăra guvernamentală a exclus cooperarea cu ANO, și la rândul său ANO spune că nu va colabora cu partidele din actualul arc guvernamental. Cu toate acestea, analiştii nu exclud ca, odată ce se vor așeza lucrurile după alegeri, unul dintre partidele aflate la guvernare în prezent – fie Partidul Popular, fie STAN – să se alăture guvernului lui Babis, preluând portofoliile de la externe și apărare. Președintele Petr Pavel ar putea chiar să facă presiuni în acest sens, pentru a-şi asigura aliații că Republica Cehă îşi va menține cursul occidental.