Alegeri decisive în Bulgaria, sub umbra Kremlinului. Există riscul unui nou pol pro-rus la granițele României?

La doar o săptămână de la alegerile din Ungaria, o altă ţară vecină României are programate alegeri parlamentare. Vecinii noştri de la sud de Dunăre sunt chemaţi duminică la urne, dar perspectivele sunt diametral opuse celor care au însoţit scrutinul de la Budapesta. În Bulgaria favorit să câştige alegerile este partidul fostului preşedinte, cunoscut pentru simpatiile sale față de Kremlin și ostilitatea față de Ucraina. Guvernul tehnocrat aflat încă în funcţie a cerut deja ajutorul Bruxelles-ului în combaterea propagandei și dezinformării rusești.

Guvernul Bulgariei a demisionat în luna decembrie, după protestele generaţiei Z

„Bulgaria are unul dintre cele mai propice medii informaționale din UE pentru manipularea nedemocratică și rău intenționată și este una dintre cele mai puțin pregătite din punct de vedere instituțional să răspundă”, consideră Centrul pentru Studiul Democrației de la Sofia. Cabinetul tehnocrat, care conduce țara din luna decembrie, a înființat o echipă specială pentru a combate „influenţa străină” pe internet, maşina de propagandă a Kremlinului încercând să adune cât mai multe voturi pentru partidul fostului președinte Rumen Radev, care acum este și favorit la câştigarea alegerilor.

Guvernul anterior a demisionat în luna decembrie sub presiunea demonstrațiilor masive care au cuprins orașele bulgare la sfârșitul anului trecut, aceste manifestaţii fiind alimentate de tinerii care protestau împotriva creșterilor de taxe, dar mai presus de toate, împotriva corupției omniprezente la toate nivelurile. Demonstrațiile nu au fost însă urmate de nicio încercare de instituționalizare a protestelor, astfel că la actualul scrutin, cu o singură excepţie, se prezintă aceleași partide care au dominat scena politică în ultimii ani.

Această excepţie se prefigura din luna ianuarie, când Rumen Radev a demisionat brusc din funcţia de preşedinte al Bulgariei, lăsând puterea în mâinile vicepreședintei Iliana Yotova. Radev și-a format apoi propriul partid, „Bulgaria Progresistă”, și l-a înscris în alegeri. Ca în majoritatea țărilor europene, puterea președintelui în Bulgaria este în mare parte simbolică, astfel că după nouă ani de mandat, fostul militar Radev tânjea în mod clar după o putere reală, consideră analiştii politici de la Sofia.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Bulgaria are un nivel al corupţiei comparabil cu cel din Burkina Faso

Acum, înaintea celui de-al optulea rând de alegerile parlamentare organizate în Bulgaria după 2020 – dintre care şapte au fost anticipate – partidul fostului pilot militar conduce în sondaje. Încă de la începutul președinției sale, Rumen Radev s-a pronunțat împotriva imigrației, a puterii prea mari a UE, dar a pledat şi pentru combaterea corupției. El a dat vina pe guvernele succesive pentru corupție, dar a respins legislația care ar combate-o. „Președinția sa nu a redus corupția, iar în 2022, țara s-a clasat pe locul 72 în Indexul Transparency International – alături de Ghana, Senegal și Africa de Sud”, scria analistul finlandez Pekka Kallionemi, specializat în descoperirea agenților de influență ruși. Anul trecut, Bulgaria s-a clasat și mai jos, alături de Cuba, Burkina Faso și Ungaria.

Digisport.ro

VIDEO Două cuvinte! Ce a spus Aryna Sabalenka la fileu, după ce Sorana Cîrstea a eliminat-o la Roma

Radev s-a opus, de asemenea, în repetate rânduri sancțiunilor UE împotriva Rusiei, în ciuda faptului că a recunoscut anexarea Crimeei ca o încălcare a dreptului internațional. Odată cu începutul invaziei rusești, el a început să critice vehement Ucraina pentru războiul său împotriva Rusiei și a sfătuit Kievul să facă pace. „Rusia pompează bani în partidele antiamericane și anti-NATO din Bulgaria cel puțin din 2007, posibil chiar de mult mai mult timp. Banii rusești au fost folosiți pentru a controla politicieni cheie, mass-media și sectorul financiar (…) Toate acestea au dus la apariția unui bloc anti-ucrainean puternic în Bulgaria”, subliniază Kallionemi.

Disputele pentru banii de la Moscova au făcut imposibilă o alianţă între pro-ruşi

Principalul său pilon este partidul „Renașterea”, declarat pro-rus, dar fostul președinte nu s-a aliat cu preşedintele acestuia. „Radev nu și-a unit forțele cu Kostadinov, iar relațiile dintre ei sunt destul de tensionate, probabil din cauza disputelor privind accesul la finanțarea rusească”, consideră un analist citat de portalul polonez rp.pl.

În ciuda puternicului pol favorabil Moscovei, Bulgaria – deși cu o întârziere în comparație cu alte țări europene – a început să ofere ajutor militar Ucrainei. Țara are o industrie de armament bine dezvoltată, inclusiv producția de muniție, care a înregistrat o creștere de 200% din 2023 datorită livrărilor către Ucraina. Cu toate acestea, în calitate de președinte, Radev s-a opus vânzării către Kiev a unor sisteme vechi de apărare aeriană din epoca sovietică. După plecarea sa din funcţie, noul șef al statului a semnat un acord-cadru privind cooperarea militară cu Kievul. Acord este însă blocat deocamdată, de partidul pro-european GERB al fostului premier Boiko Borisov.

În ciuda acestor crize politice, Bulgaria a trecut la moneda euro, iar experții locali au fost încântați că acest lucru nu a cauzat inflație. Cu toate acestea, a dus la creșteri de prețuri, ceea ce s-a tradus printr-o antipatie publică sporită față de toți politicienii, în special în rândul tinerilor. Cu toate acestea, Radev consideră că asta nu îl va afecta, deoarece partidul său este nou pe scena politică. „Radev va câștiga cea mai mare parte a voturilor la aceste alegeri. Totuşi, nu știm ce va face cu ele, deoarece va avea nevoie de parteneri de coaliție pentru a guverna. Iar următorul rând de alegeri ar putea face ca Bulgaria Progresistă să piardă din avânt”, consideră analistul bulgar Dimitar Bechev.

„Bulgaria Progresistă” conduce în sondaje cu 34,2%

Sondajele indică într-adevăr că partidul lui Radev are în prezent un avans de aproximativ 10% față de GERB, considerat cel mai pro-european dintre partidele prezente în cursă. La cum se prezintă lucrurile, partidul care va câştiga alegerile nu va putea însă să formeze o majoritate parlamentară. „Ne confruntăm cu o altă coaliție ciudată și probabil vom avea al nouălea rând de alegeri”, s-a plâns un jurnalist bulgar. Alegerile prezidențiale anticipate sunt deja programate pentru toamnă și este posibil ca acestea să aibă loc odată cu alte alegeri parlamentare anticipate.

„Problema cu alegerile din Bulgaria este că bulgarii sunt în general conservatori de stânga, dar în prezent nu există niciun partid care să poată valorifica acest capital politic. În schimb, ceea ce ar putea fi de stânga este o gașcă de trădători pro-ruși”, consideră istoricul bulgar Aleksandr Stoianov.

Prezenţa la vot la alegerile parlamentare din 19 aprilie este estimată la aproximativ 50%, iar conform sondajelor de oprinia partidul „Bulgaria Progresistă” ar obţine în jur de 90 de mandate (34,2%), pro-europenii de la GERB ar avea 55 de mandate (19,5%), alianţa „Continuăm schimbarea – Bulgaria Democrată” ar obţine 34 de mandate (11,6%), Mişcarea pentru Drepturi şi Libertăţi, care reprezintă minoritatea turcă, ar avea 31 (9,4%), iar pro-ruşii de la „Renaşterea” ar fi reprezentaţi de 20 de parlamentari (5,8%).