News

Alegeri parlamentare 2020. Câți parlamentari vom avea, de fapt, și ce înseamnă redistribuirea voturilor

03.12.2020 | 14:31
Alegeri parlamentare 2020. Câți parlamentari vom avea, de fapt, și ce înseamnă redistribuirea voturilor
Peste 450 de parlamentari vor fi aleși la scrutinul de duminică/ Foto: Hepta
ADVERTISEMENT

O parte dintre candidații la alegerile parlamentare de duminică vor afla încă din timpul nopții de 6 spre 7 decembrie dacă au obținut mandatul de deputat sau senator, în timp ce alții vor trebui să aștepte redistribuirea mandatelor de la nivel național.

Deși la referendumul din 2009, românii au votat pentru un Parlament limitat la un număr de 300 de parlamentari, rezultatul acestui plebiscit a fost ignorat, iar duminică va fi ales un Legislativ care va avea, foarte probabil, mai bine de 450 de membri.

ADVERTISEMENT

Sistemul electoral din România este unul proporțional, în care fiecare partid are o pondere în Parlament cât mai aproape de ponderea voturilor primite în alegeri.

Câţi parlamentari vor fi pentru un județ

Apar însă diferențe între procentajul de voturi și cel de mandate, ca urmare a alegerii parlamentarilor în mai multe circumscripții electorale, a instituirii unui prag electoral pe care un partid trebuie să-l depășească pentru a accede în Parlament și a redistribuirii voturilor de la nivel național.

ADVERTISEMENT

Alegerile sunt organizate în 43 de circumscripții – 41 județene, una în București și una pentru cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în afara ţării. În fiecare circumscripție, partidele trebuie să depună liste de candidați, alegătorii fiind chemați să voteze pentru o listă de partid, nu pentru un candidat anume.

Fiecare județ va avea un număr de parlamentari în funcție de populație. Astfel, norma de reprezentare este de un deputat la 73.000 de locuitori și un senatori la 168.000 de locuitori. Numărul de mandate dintr-o circumscripție se fixează în funcție de norma de reprezentare, la care se adaugă un mandat de senator, respectiv de deputat, pentru
ceea ce depăşeşte jumătatea normei de reprezentare. În nicio circumscripție, numărul mandatelor de senator nu poate fi mai mic de 2, iar cel al deputaților de 4, stipulează Legea alegerilor parlamentare.

Astfel, cel mai mare număr de parlamentari va fi ales în București (13 senatori și 29 de deputați), iar numărul minim de parlamentari  – 2 deputați și 4 senatori – este stabilit pentru județele Călărași, Covasna, Giurgiu, Ialomița,  Mehedinți, Sălaj, Tulcea, precum și în circumscripția pentru românii din străinătate.

ADVERTISEMENT

Care sunt pragurile electorale pentru alegerile parlamentare

Pentru ca un partid să își trimită reprezentanți în Parlament, el trebuie să obțină cel puțin 5% din voturile valabil exprimate la nivel național. Pentru alianțele electorale formate din două partide, pragul electoral este de 8%, pentru cele din trei partide de 9%, iar pentru cele care trec de trei partide pragul este fixat la 10%. Există și un prag electoral alternativ, pentru partidele care obțin cel puțin 20% în minim patru circumscripții. Pragul electoral alternativ favorizează în special UDMR, în cazul în care o prezență scăzută la vot a ungurilor ardeleni va face ca Uniunea să nu treacă de pragul de 5%. Cum electoratul maghiar este concentrat în câteva județe din Transilvania, UDMR ar putea să obțină mandate de parlamentar în aceste județe

Luând în considerare numărul populației din fiecare județ și norma de reprezentare, pentru alegerile parlamentare sunt „scoase la concurs” 136 de mandate de senator și 312 de deputat. Atribuirea lor după alegeri se face în două etape: o parte dintre mandate sunt atribuite la nivelul circumscripțiilor și celelalte la nivel național, șansele cele mai mari avându-le, evident, primii de pe listele de partid.

Cum se repartizează mandatele

La nivelul circumscripției se calculează mai întâi coeficientul electoral, prin împărțirea numărului de voturi exprimate la numărul de mandate de senator sau deputat alocate respectiului județ. Fiecare partid primește un număr de mandate în funcție de câte ori coeficientul electoral este inclus în numărul de voturi primit de acel partid.

ADVERTISEMENT

Ca exemplu, să presupunem că în județul Neamț vor fi 200.000 de voturi valabil exprimate. Cum Neamțul are 8 mandate de deputat, coeficientul electoral pentru Camera Deputaților va fi de 200.000:8, adică 25.000. Să mai presupunem că PNL va obține 83.000 de voturi în județ, număr care va fi împărțit la coeficientul electoral, rezultatul împărțirii fiind de 3,32, În consecință, liberalii ar primi automat trei mandate de de deputat, echivalentul a 75.000 de voturi din cele 83.000. Diferența de 8.000 de voturi va fi luată în calcul în faza națională a atribuirii mandatelor

La nivel național sunt centralizate voturile primite de fiecare partid pentru care nu s-a alocat un mandat la nivelul județului, cum ar fi cele 8.000 de voturi PNL din Neamț. Să presupunem că suma „resturilor” din județe pentru PNL este de 320.000 de voturi, iar la nivel național mai sunt de atribuit 43 de mandate. În cazul PNL, 320.000 va fi împărțit, succesiv, cu 1,2,3,4 și așa mai departe până la 43. Același lucru se va face și în cazul tuturor partidelor, fiind împărțit numărul nealocat de voturi primit de fiecare. La final, rezultatele acestor împărțiri se pun în ordine descrescătoare și pentru fiecare rezultat este alocat un mandat partidului pentru care s-a făcut împărțirea, până se epuizează mandatele. Un nou set de reguli, la fel de complicate, stabilește modul în care mandatele obținute de fiecare partid prin atribuirea la nivel național sunt împărțite pe circumscripții.

Care sunt condițiile puse pentru independenți și minorități

Metoda aceasta creează un ușor avantaj pentru partidele mari care primesc mai multe mandate decât ponderea voturilor primite. Pentru candidații independenți, mandatele se alocă doar la nivelul circumscripției în care aceștia candidează. Un independent poate deveni parlamentar doar dacă obține cel puțin un număr egal cu coeficientul electoral din circumscripția respectivă.

ADVERTISEMENT

Pe lângă cele 448 de mandate care vor fi împărțite prin metoda de mai sus, vor apărea câteva mandate de deputat în plus pentru organizațiile minorităților naționale. Fiecare dintre acestea poate trimite un reprezentant în Camera Deputaților dacă, la nivelul întregii țări, obține un număr de voturi egal cu cel puţin 5% din numărul mediu de voturi valabil exprimate pe  ţară pentru alegerea unui deputat. Aceste mandate se atribuie peste numărul total de deputaţi rezultat din norma de reprezentare. În legislatura pe cale să se încheie nu mai puțin de 17 organizații ale minorităților, în afară de UDMR, au obținut câte un mandat pe baza acestei prevederi. Dacă situația rămâne aceeași și după alegerile de duminică, în viitorul Parlament vor fi prezenți 136 de senatori și 329 de deputați.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 849. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri