Alegeri prezidențiale în Franța. Cum ar putea Marine Le Pen să devină noul președinte al Franței

Sondajele de opinie  de după primul tur îl dau drept câștigător al alegerilor pe Emmanuel Macron, susținut de partidul centrist La République En Marche!, însă reprezentanta Rassemblement National (RN), Marine Le Pen, are motive solide să spere la o răsturnare a situației până pe 24 aprilie.

De unde vor aduna voturi Macron și Le Pen

După primul tur, Macron a obținut un scor de 27,8%, față de 23,2%, cât a realizat Marine Le Pen. Aceasta din urmă are de unde să adune voturi și pentru turul II. Éric Zemmour, candidatul partidului de extremă dreapta și ultraconservator Reconquête le-a cerut celor care l-au votat în turul I, un procent de 7,1%, să o susțină pe Le Pen.

„Am avut neînțelegeri cu Marine Le Pen dar acum înfruntă un om care a lăsat să intre 2 milioane de imigranți și care va face și mai mult rău dacă va fi reales”, a spus Zemmour, după anunțarea rezultatelor din primul tur. Un alt candidat al dreptei radicale, Nicolas Dupont-Aignan, îi poate aduce lui Le Pen încă 2,1%. Este posibil ca o parte din voturile candidatei de centru-dreapta Valérie Pécresse (4,8%) să meargă tot către Le Pen, potrivit unei analize Politico.eu.

La rândul său, Macron a obținut pentru următorul tur sprijinul a doi candidați de centru-stânga și a două partide comuniste, fapt ce ar putea să-i aducă crica 12,5% din voturi. Calculul pare să-l avantajeze pe Emmanuel Macron, însă marea necunoscută este legată de preferințele alegătorilor care l-au votat pe cel clasat pe locul 3, Jean-Luc Mélenchon, candidatul unui partid populist de stânga, La France Insoumise, care a obținut 22% din voturi.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Rezultatul depinde de stânga radicală

Acesta a refuzat după primul tur să își exprime susținerea pentru Macron, deși le-a cerut alegătorilor săi să nu voteze candidata RN. „Nu ar trebui să dați niciun vot doamnei Le Pen”, a repetat de trei ori Mélenchon, în discursul de după primul tur. Analiștii consideră că această afirmație arată că Mélenchon lasă electoratului său două opțiuni: fie să stea acasă în turul II, fie să-l voteze pe Macron.

Potrivit unui sondaj realizat de Ifop, circa jumătate din alegătorii lui Mélenchon nu se vor prezenta în turul II, iar restul sunt împărțiți între Macron și Le Pen. După un alt sondaj, ale cărui rezultate au fost prezentat miercuri, în turul decisiv Macron ar obține 53%, iar Le Pen 47%. Însă jocurile nu sunt făcute.

Potrivit economistului Thomas Piketty, încă de la prezidențialele de acum 5 ani a devenit clar că francezii sunt împărțiți în trei mai grupuri din punctul de vedere al preferinților: o stângă socialistă sau cu diverse grade de euroscepticism, un segment de centru și centru-dreapta liberal și pro-european și dreapta naționalistă.

Transformarea lui Marine Le Pen

O analiză publicată în The Conversation de către profesorul Paul Smith, de la Universitatea Nottingham, arată riscurile cu care se confruntă Macron în perioada următoare. În primul rând, candidatura ultra-naționalistului Éric Zemmour a făcut ca Marine Le Pen să pară mai puțin radicală în ochii francezilor.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

În plus, ezitările lui Mélenchon arată incertitudini legate de modul în care electoratul stângii radicale va vota. Pentru o mare parte a acestuia, Emmanuel Macron este insuportabil, iar Marine Le Pen ar avea o șansă de câștig reală dacă ar reuși să aducă aceste electorat la urne ca să o voteze.

Smith crede că, până acum, Le Pen a dus o campanie bună concentrându-se mai puțin pe aspectele de extremă-dreapta din programul său, preferând să pozeze în candidatul celor cu dificultăți în asigurarea traiului de zi cu zi.

Frexit-ul, o idee abandonată

O constatare similară a făcut și Politico, ce observă că Marine Le Pen a reușit să evite costurile politice asocierii ei anterioare cu Rusia. În 2017 s-a întâlnit cu Vladimir Putin la Kremlin și apoi a obținut un credit de la o bancă rusească pentru a-și finanța campania din urmă cu cinci ani. Însă imediat după începerea războiului ruso-ucrainean, Le Pen a condamnat invazia rusă, precum și atrocitățile comise la Bucea pe care le-a catalogat drept „crime de război”.

„Până la declanșarea războiului în Ucraina, chiar am crezut că este în interesul Franței să aibă legături mai strânse cu Rusia și să împiedice  construirea unei alianțe solide a Rusiei cu China”, s-a justificat Le Pen.

În plus, față de campania de acum 5 ani, Marine Le Pen nu a mai vorbit despre un Frexit, ieșirea Franței din Uniunea Europeană. „Nimeni nu este împotriva Europei”, a spus lidera RN, care cere totuși renegocierea tratatelor UE și introducerea primatului legislației naționale asupra celei comunitare.