News

Întrebarea care l-a făcut preşedinte pe Emil Constantinescu. Au trecut 25 de ani de la primele alegeri pe care le-a pierdut Ion Iliescu

Au trecut 25 de ani de la primele alegeri pe care le-a pierdut Ion Iliescu! Emil Constantinescu, candidatul CDR a reușit să devină președintele României pe 17 noiembrie 1996
17.11.2021 | 17:45
Intrebarea care la facut presedinte pe Emil Constantinescu Au trecut 25 de ani de la primele alegeri pe care lea pierdut Ion Iliescu
25 de ani de la primele alegeri pe care le-a pierdut Ion Iliescu. Emil Constantinescu a fost marele învingător. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Pe 3 noiembrie 1996 românii au fost chemați la urne să-și aleagă președintele. Au avut la dispoziție nu mai puțin de 16 alternative, dar nu toți cei înscriși în cursă au contat. A fost un duel direct între stânga și dreapta politică, un meci tranșat în premieră de polul adunat sub mantia CDR-ului.

Ion Iliescu, primul președinte al României democrate era marele favorit și atunci. Avea în spate o susținere masivă a celor din mediul rural și a reușit să adune cele mai multe voturi în primul tur. Vorbim despre 4.081.093 de persoane convinse să voteze candidatul PDSR-ului.

ADVERTISEMENT

25 de ani de la primele alegeri pe care le-a pierdut Ion Iliescu!

Emil Constantinescu a intrat în manșa finală cu 3.569.941 de voturi, adică 28.22% din opțiunile exprimate. A fost înregistrată atunci o diferență destul de mică între cei doi candidați care au intrat în turul secund. Astfel, puțin peste 500 de mii de voturi a avut în plus Iliescu.

Ecartul era unul recuperabil și lucrul acesta l-a simțit pentru prima oară și reprezentantul PDSR-ului. Mai ales că multe voturi ale celor clasați pe pozițiile imediat următoare păreau se se îndrepte spre spectrul de dreapta. De altfel, CDR însemna PNȚCD, PNL, PNLCD, Partidul Ecologist, Federația Ecologistă și Partidul Alianța Civică.

ADVERTISEMENT

Pe 17 noiembrie, CDR a câștigat alegerile locale și parlamentare iar Emil Constantinescu a fost ales prin vot direct, cu 7 milioane de voturi, președintele României, pentru un mandat de patru ani.

Ion Iliescu se recunoștea învins pentru prima oară și pleca de la Palatul Cotroceni. Peste cinci milioane de oameni l-au votat atunci pe fostul lider al PSD-ului.

ADVERTISEMENT

Cine a vrut să fie președinte în 1996

Pe lângă Ion Iliescu și Emil Constantinescu, alți 14 candidați și-au anunțat intenția de a conduce țara. Poate cel mai important dintre ei era Petre Roman, fost premier al României. Și lucrul acesta s-a văzut și din voturile atrase. Roman a adunat aproape 2,5 milioane de opțiuni.

În cursă s-a înscris și György Frunda de la UDMR care a luat și el 761.411 de voturi. A reușit chiar să-l depășească atunci pe Corneliu Vadim Tudor de la PRM care a avut 597.508 de voturi.

ADVERTISEMENT

Gheorghe Funar (PUNR), Tudor Mohora (PS), Nicolae Manolescu (Alianța Naționala Liberală), Adrian Păunescu (PSM) și Ioan Pop de Popa (UNC) au țintit și ei cel mai înalt scaun de la Cotroceni.

ADVERTISEMENT

Pe listă, dar cu nici 100 de mii de oameni convinși s-au mai aflat George Muntean (PPR), Radu Câmpeanu (ANLE), Nuțu Anghelina, Constantin Mudava, Constantin Niculescu și Nicolae Militaru ultimii fiind independenți.

Cum a avut loc confruntarea finală între Iliescu și Constantinescu

Marea confruntare electorală de la 11 noiembrie 1996 dintre Ion Iliescu și Emil Constantinescu a fost găzduită de Antena 1. Și după mai multe schimburi de replici, în momentul în care au avut voie să își adreseze câte o întrebare, candidatul CDR-ului a dat o lovitură uriașă:

– Credeți în Dumnezeu, dle Iliescu?

Dle Constantinescu, eu m-am născut într-o familie de oameni evlavioși, am fost botezat în Biserica Ortodoxă Română și am această calitate. Sigur, în evoluția mea intelectuală s-au produs anumite deplasări, dar am rămas pătruns de elementele fundamentale ale credinței și ale moralei creștine. Eu sunt mai creștin și mai credincios decât mulți alții care își etalează în public această credință, cu care eu cred că nu trebuie să se facă nici comerț, nici propaganda politică. “Crede și nu cerceta!”

– Ați declarat că sunteți liber-cugetător. Asta înseamnă necredincios, deci om fără Dumnezeu.

Nu, asta nu înseamnă necredincios.

– Asta înseamnă. Orice dicționar…

Asta înseamnă respect față de…

– Dle Iliescu, cu limba română nu poate fi… Când ați mintit, atunci sau… 

Inclusiv oamenii Bisericii evoluează în contactul cu știința. Intoleranța de o parte și de alta nu aduce nimănui nici un fel de folos. “Crede și nu cerceta!”, spre exemplu, este un concept care a fost părăsit de oamenii Bisericii, pentru că se împrumută din ceea ce aduce știința, inclusiv în viata cultelor, în viața Bisericii. Fundamental este altceva, ceea ce pătrunde în comportamentul și în starea morală a fiecăruia în parte. Eu am mai mult decât alții, care își afișează credința în Dumnezeu.

Cum și-a recunoscut Iliescu înfrângerea

Sute de mii de oameni au ieșit pe străzi pentru a celebra victoria lui Emil Constantinescu. Ion Iliescu a transmis la câțiva ani distanță că și-a recunoscut destul de ușor eșecul în acea campanie prezpdențială.

„Nimic nu corupe mai mult decât puterea. Și trebuie să fii, moral vorbind, extrem de puternic pentru a nu te lăsa corupt de putere. Îmi place să cred că pe mine puterea nu m-a corupt. Mulți au fost uimiți de modul firesc în care s-a făcut transferul de putere în 1996, după ce domnul Emil Constantinescu a câștigat alegerile prezidențiale.

Cei care se așteptau la altceva nu mă cunosc. Nu mi-am dorit puterea în 1989, ci mi-am asumat o responsabilitate. Era normal să fiu primul care să respecte regulile la structurarea cărora lucrase”, a spus Ion Iliescu.

Ce a făcut Emil Constantinescu în mandatul său

Interesant este că atât timp cât Emil Constantinescu a condus țara, România s-a angajat într-un larg proces de reformă în economie, justiție și administrație. Președintele a avut un guvern de coaliție din care au făcut parte CDR, dar și UDMR și USD.

A fost accelerată privatizarea și restructurarea industriei de stat și s-au adoptat mai multe legi importante. Printre ele cea care prevedea restituirea terenurilor agricole și pădurilor confiscate de regimul comunist, legea de acces la dosarele întocmite de poliția politică a fostului Departament de Securitate, legea bugetelor locale, legile de combatere a corupției și a spălării banilor.

De asemenea, au fost modificate și completate legea administrației locale, Codul penal, garanțiile pentru respectarea drepturilor omului în procesele penale și civile.