Alegerile care pot aduce haosul în Europa. Extrema dreaptă câștigă primul tur al legislativelor din Franța. Update

Franța se află în fața unei noi ere, care poate întări Europa sau o poate arunca în haos. Alegerile anticipate declanșate de președintele Emmanuel Macron vin într-un moment în care țara pare mai învrăjbită ca oricând, iar francezii trebuie să aleagă între dreapta extremă și o stângă radicală.

UPDATE: Extrema dreaptă câștigă primul tur. Pe ce loc se află partidul lui Macron

Extrema dreaptă câștigă primul tur al legislativelor din Franța. Formațiunea condusă de Marine Le Pen și Jordan Bardella, Rassemblement National (Adunarea Națională), a obținut 33% din voturi, arată datele de la această oră.

BFMTV transmite că extrema stângă Noul Front Popular s-a situat pe al doilea loc, cu un scor de peste 28%. În schimb, partidul președintelui Emmanuel Macron, „Împreună” (Ensable), s-a clasat pe locul trei, obținând 22 %. Este urmat de Republicanii, cu peste 10%.

De altfel, dintr-un exit-poll al Ipsos-Talan, realizat pentru France Télévisions și Radio France, reies rezultate similare. Potrivit acestor estimări, extrema dreaptă a obținut 34% din voturi, în timp ce Noul Front Popular are un procentaj de 28%.

Digi24.ro

Impulsuri radio bizare ce provin din gheața Antarcticii bulversează oamenii de știință. „Este un mister fascinant”

Coaliția lui Macron ar fi obținut 20,3% din voturi, iar Republicanii 10,2%. Amintim că primul tur al alegerilor parlamentare anticipate au fost organizate după ce președintele Franței a anunțat dizolvarea Parlamanetului, având în vedere rezultatele obținute la alegerile europene.

Prezență record la vot, la alegerile anticipate din Franța

Acesta este și motivul pentru care Parisul a fost scena unor manifestații de amploare împotriva Rassemblement National, formațiune de extremă dreapta cotată drept favorită la alegerile parlamentare, cu 37%. Cu doar câteva ore înainte de începerea scrutinului, celebra mișcare feministă Femen, cu rădăcini în Ucraina, a organizat un protest în Piața Trocadero, la câțiva metri de Tour Eiffel.

Digisport.ro

Adrian Apostol a murit la doar 33 de ani. Se afla în vacanță în Turcia: ”Vestea tragică ne-a cutremurat pe toți”

Pe cât de neașteptate au venit, pe atât de mare pare să fie interesul francezilor pentru alegerile din acest an. Presa franceză vorbește despre cea mai mare prezență la vot din ultimii 30 de ani. Până la ora 16:00, aproape 65% din totalul cetățenilor cu drept de vot s-au prezentat deja la urne, cu aproape 20 de procente mai mult față de alegerile din 2022.

Se vor alege 577 de mandate în Adunarea Națională (camera inferioară a Parlamentului Franței), iar candidații care vor ieși pe primul loc în circumscripția lor cu mai mult de 50% din voturile exprimate (și 25% din totalul alegătorilor înregistrați), vor fi declarați câștigători din primul tur. Turul doi al alegerilor din Franța este stabilit pentru data de 7 iulie 2024.

Macron, președintele-jucător care poate arunca Europa în haos

Vedeta acestui scrutin este Marine Le Pen, lidera extremei dreapta, care are șanse mari să fie aleasă din primul tur, în circumscripția din nordul țării pentru care candidează. De cealaltă parte, forțele de stânga mizează pe regiunile în care au mai multă influență, adică Parisul și suburbiile de est și nord.

Cele două forțe politice își vor împărți cele mai multe locuri în parlament. Alianța eterogenă a forțelor de stânga este cotată la 27%, sub partidul lui Le Penn. Centriștii lui Macron au doar a treia șansă, cu 21%.

Tocmai din acest motiv, decizia președintelui de a dizolva Adunarea Națională și de a declanșa anticipate a fost una surprinzătoare, mai ales că acest lucru nu s-a mai întâmplat din 1997.

Totuși, Macron este cunoscut ca un președinte ”jucător”, care nu se teme să ia decizii îndrăznețe și chiar să riște totul pe o carte. În prezent, riscul ca la putere să ajungă un guvern anti-european și prietenos cu Moscova este unul real. Pe de altă parte, unii specialiști consideră că francezii oricum ar fi ajuns la aniticipate, mai devreme sau mai târziu, mai ales din cauza blocajului din parlament.

Președintele Franței joacă totul pe o singură mână: ”Dacă îi iese pariul, rămâne în istorie ca un strateg strălucit”

În fine, o altă variantă susținută de specialiști este aceea că Macron a realizat că Le Pen nu mai poate fi oprită și că, cel mai probabil, aceasta îi va succeda în funcție din 2027, data următoarelor alegeri prezidențiale.

Convocarea unor alegeri anticipate expune dreapta extremă și stânga radicală unei guvernări dificile, cu șanse mari de a nu-și putea duce la îndeplinire promisiunile electorale. Acest lucru va duce la o uzură politică prematură, cu șanse importante ca partidul lui Macron să revină pe val, în 2027.

„Dacă pariul său va da roade, va rămâne în istorie ca un strateg strălucit. Dacă nu, va rămâne în istorie drept cel care a dinamitat sistemul tradițional de partide din Franța și care a încasat o grenadă în instituțiile celei de-a cincea Republici”, a comentat politologul Kevin Arceneaux, pentru CNN.

Pe plan extern, miza politică este și mai mare. Franța este singura putere nucleară din Europa, iar experții vorbesc despre un moment de cotitură în unitatea NATO și chiar soarta Uniunii Europene. Jordan Bardella, lider al extremei dreapta și favorit pentru poziția de premier, a anunțat deja că exclude trimiterea de trupe sau de rachete cu rază lungă de acțiune în Ucraina, dar că îl va sprijini în continuare pe Zelensky din postura de partener NATO.