Alegerile din Turcia, rezultatele finale ale primului tur. Erdogan şi Kilicdaroglu se vor confrunta în turul II. Update

Alegeri în Turcia. Duminică, 14 mai, zeci de milioane de alegători turci se vor prezenta la urne pentru a vota pentru președinte și parlament, în cadrul unor alegeri cruciale care l-ar putea detrona pe președintele Recep Tayyip Erdogan, care conduce țara de două decenii.

Alegeri în Turcia, importante pentru întreaga lume

Este cea mai serioasă provocare politică a lui Erdogan de la victoria zdrobitoare a partidului său în alegerile din 2002. Deși adversarii săi au criticat de mult timp acumularea puterii și reducerea disidenței politice, Erdogan este încă foarte popular în rândul bazei sale de alegători.

Sub conducerea sa, rolul Turciei ca broker de putere regională și internațională a crescut substanțial, iar rezultatele alegerilor vor fi urmărite cu atenție în Orientul Mijlociu și în întreaga lume.

Ar putea Erdogan să piardă?

Sondajele de opinie din Turcia arată o cursă strânsă între cele două blocuri principale, Alianța Populară a lui Erdogan, pe de o parte, și blocul opus, supranumit “Masa celor șase”, pe de altă parte. Sondajele din aprilie arătau că principalul adversar al lui Erdogan pentru funcția de președinte, Kemal Kilicdaroglu, avea un avans mic.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Dar persistă scepticismul în ceea ce privește capacitatea lui Kilicdaroglu de a reuși să-l învingă pe Erdogan, cel mai longeviv lider al Turciei – depășindu-l chiar și pe Mustafa Kemal Ataturk, fondatorul republicii turce moderne.

Erdogan, în vârstă de 69 de ani, se simte foarte bine în campania electorală și a intensificat ritmul mitingurilor în ultimele etape ale alegerilor, ținând adesea mai multe discursuri pe zi.

Erdogan a condus Turcia de când a devenit prim-ministru în 2003, funcție pe care a ocupat-o până în 2014, când a preluat funcția de președinte. În 2017, el a reușit să extindă puterile președintelui în cadrul unui referendum, care a înlocuit sistemul parlamentar al Turciei cu o președinție executivă și a abolit postul de prim-ministru, relatează Washington Post.

Referendumul i-a oferit lui Erdogan autoritatea de a emite decrete fără aprobarea Parlamentului și a fost considerat de către opozanții săi drept o consolidare și mai mult a regimului său autoritar.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

De-a lungul anilor, guvernul său a trecut la reglementarea presei și a rețelelor sociale, încercând chiar să interzică Twitter în 2014, în urma unui scandal politic.

Alegeri în Turcia. Președintele are o bază loială de susținători

Cu toate acestea, Erdogan are o bază mare și loială de susținători, pe care a încercat să o consolideze în acest an printr-o serie rapidă de măsuri de calmare economică – inclusiv scutiri de taxe, credite ipotecare ieftine, subvenții pentru energie și promisiuni de a nu crește taxele de drum și de pod.

După cele două cutremure din februarie care au devastat orașe din sudul țării, provocând peste 50 000 de morți în Turcia și în Siria vecină, guvernul a fost criticat de victimele cutremurelor pentru dislocarea lentă a primilor respondenți și pentru că nu a reușit să aplice codurile de construcție.

Kilicdaroglu a declarat că prăbușirea atâtor clădiri a fost “rezultatul unei politici sistematice de profit” și l-a făcut pe Erdogan personal responsabil pentru că nu a pregătit țara pentru un dezastru pe care seismologii îl prevesteau de mult timp.

Erdogan a fost la fel de mușcător cu privire la adversarii săi. Săptămâna trecută, el a acuzat partidul de opoziție că s-a aliniat cu teroriștii. “Vor să predea țara unor grupuri teroriste controlate de imperialiști”, a spus el, referindu-se la Partidul Democrat al Poporului, pro-kurd, pe care Erdogan îl acuză de legături cu un grup militant kurd.

Erdogan a atacat, de asemenea, comunitatea LGBTQ, a cărei cauză este susținută de opoziție. “Suntem împotriva LGBT”, a declarat el la un miting de săptămâna trecută, încercând să apeleze la baza sa de alegători conservatori din punct de vedere religios. Paradele Pride din Istanbul, care odată atrăgeau mii de oameni, au fost interzise din 2015.

Poate opoziția din Turcia să profite de această oportunitate?

În fața lui Erdogan se află o alianță de șase partide de opoziție, care l-a desemnat pe Kilicdaroglu drept candidat la președinție pentru aceste alegeri în Turcia. Fostul funcționar public, în vârstă de 74 de ani, a devenit liderul principalului partid de opoziție, Partidul Republican al Poporului, sau CHP, în 2010.

Deși anterior nu a reușit să își conducă partidul la victorie împotriva AKP-ului lui Erdogan în alegerile parlamentare, el a exploatat eficient rețelele sociale în timpul acestei campanii pentru a se reintroduce în rândul alegătorilor.

Cu toate că partidele de opoziție din Turcia au reușit să treacă peste diferențele lor în perioada premergătoare acestor alegeri, o victorie a lui Kilicdaroglu l-ar forța să se confrunte cu interese concurente în cadrul alianței, care include naționaliști, islamiști, laici și liberali.

Kilicdaroglu s-a concentrat pe problemele care au erodat popularitatea lui Erdogan, promițând să abordeze criza costului vieții, să protejeze egalitatea de gen și să acorde prioritate statului de drept prin reformarea sistemului judiciar.

Kilicdaroglu a promis, de asemenea, să revină la politici economice ortodoxe și să restabilească sistemul parlamentar de guvernare, restabilind rolul prim-ministrului și reducând puterile președintelui.

Ce înseamnă aceste alegeri pentru Europa și NATO?

Poate că nicio națiune europeană nu va urmări alegerile din Turcia mai îndeaproape decât Suedia, a cărei încercare de a deveni membru NATO a fost împiedicată de Erdogan.

Deși Turcia a votat luna trecută pentru a permite Finlandei să se alăture alianței militare – dublând granița terestră a NATO cu Rusia – Erdogan continuă să blocheze candidatura Suediei la aderare, invocând refuzul Stockholmului de a extrăda “teroriștii” afiliați la Partidul militant al Muncitorilor din Kurdistan, sau PKK.

Consilierul principal de politică externă al lui Kilicdaroglu, Unal Cevikoz, a declarat în martie pentru Politico că nu va sta în calea ambițiilor Suediei în ceea ce privește NATO.

Kilicdaroglu a promis să revitalizeze relațiile tensionate ale Turciei cu Uniunea Europeană, ridicând perspectiva de a debloca discuțiile de aderare care au fost blocate de mult timp și subliniind importanța aprofundării legăturilor economice și a cooperării în ceea ce privește migrația și refugiații.

Granița extinsă a Turciei cu Siria a făcut din această țară un punct natural de scăpare pentru cei care fugeau de bombardamentele și foametea impuse de președintele sirian Bashar al-Assad după reprimarea brutală a revoltelor populare în 2011, iar țara găzduiește în prezent cel puțin 4 milioane de refugiați sirieni și solicitanți de azil.

Deși cândva sirienii erau bineveniți în Turcia, opinia publică s-a schimbat împotriva lor, iar aceștia au devenit o țintă populară pentru politicienii ultranaționaliști care încearcă să abată vina pentru declinul economic al țării.

Erdogan i-a admonestat pe turci pentru că i-au atacat pe refugiați, dar a cedat, de asemenea, presiunii publice, promițând să reinstaleze un milion de sirieni în zonele din țara lor controlate de opoziție.

Și chiar dacă Kilicdaroglu a declarat că va încerca să repare istoria Turciei în ceea ce privește drepturile omului, el a adoptat multe din aceleași poziții ca și Erdogan în ceea ce privește politica privind refugiații, spunând că UE ar trebui să ofere fonduri pentru ca antreprenorii turci să reconstruiască părți din Siria pentru reinstalare.

Ce înseamnă alegerile pentru războiul Rusiei din Ucraina?

După invazia Rusiei în Ucraina anul trecut, Turcia s-a propus imediat ca mediator, găzduind o primă rundă de discuții diplomatice între Moscova și Kiev, eforturi care s-au stins pe măsură ce conflictul s-a intensificat. Vara trecută, Turcia a ajutat și a găzduit semnarea unui acord mediat de ONU pentru a relua transporturile de cereale pe care Rusia le blocase.

Erdogan este cunoscut pentru echilibristica sa. El s-a opus aderării la sancțiunile occidentale împotriva Rusiei, dar a permis vânzarea de drone către Ucraina, care au fost folosite împotriva țintelor rusești în război.

El continuă să importe petrol rusesc și chiar a sugerat în martie că președintele rus Vladimir Putin ar putea vizita primul reactor nuclear al Turciei în aprilie – Putin s-a alăturat în schimb prin legătură video.

Kilicdaroglu a promis că, dacă va fi ales președinte, va menține o “continuare solidă și credibilă a relațiilor dintre Turcia și Rusia” – continuând să acționeze ca mediator și lucrând pentru a extinde acordul privind cerealele, dar acordând prioritate statutului Ankarei ca membru NATO.

Când vom ști cine este câștigătorul?

Un candidat la președinție trebuie să obțină mai mult de 50% din voturi pe 14 mai pentru a câștiga. În cazul în care nici Erdogan și nici Kilicdaroglu nu reușesc – ceea ce sondajele sugerează că este probabil – vor avea parte de un al doilea tur de scrutin la 28 mai.