Alegerile locale în două tururi, din nou pe agenda Parlamentului. AUR încearcă să bage zâzanie în Coaliţie

Senatorii AUR, în frunte cu liderul de grup Claudiu Târziu, au depus la Parlament proiectul de lege prin care, pe viitor, primarii și președinții consiliilor județene vor fi aleși în două tururi de scrutin, nu unul singur. Proiectul riscă să genereze disensiuni în coaliția de guvernământ.

Până acum, PNL și USR-PLUS au fost clamat consecvent că susțin o asemenea măsură, în timp ce actualii lor aliați de la UDMR s-au declarat împotrivă.

Proiectul de lege riscă să introducă o falie și în interiorul opoziției, deoarece social-democrații s-au opus până acum revenirii la alegerile în două tururi.

Alegeri în  două tururi și la primari și la președinții CJ

În expunerea de motive a proiectului, senatorii AUR arată, pe baza unui studiu, cum a modificat alegerea într-un singur tur a autorităților locale rezultatele ultimelor scrutinuri.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

„În 2004, a fost nevoie de al doilea tur pentru alegerea primarilor din 60% dintre primarii, iar în 2008, în 48% dintre primării. Atât în 2004, cât și în 2008, în 45% dintre localitățile în care a avut loc turul al doilea, diferența între candidați a fost mai mică sau egală cu 10%. Dintre cele 48% primării în care s-a organizat al doilea tur de scrutin în 2008, în 27% a avut loc o inversare de ordine între primii candidați față de turul I. Peste o treime dintre primarii aleși la primul mandat în 2008 fuseseră plasați pe poziția a doua în turul I. Datele sugerează că, atunci când alegerile se organizează într-un singur tur, numărul primarilor noi este cu până la o treime mai mic.

După 2012, noul sistem de vot, într-un singur tur, a consolidat poziția dominantă a candidatilor care au câștigat cu peste 50% în peste 70% dintre localități. Pe baza acestor date, se constată că diferența medie de voturi, exprimată în procente, între primii doi candidați la funcția de primar tinde să fie dublă în sistemul de vot într-un tur față de cea în două tururi”, arată senatorii AUR.

De asemenea, ei invocă faptul că alegerile într-un singur tur favorizează candidații care sunt percepuți mai bine plasați, electoratul preferând să voteze pragmatic, renunțând să voteze cu candidații pe care i-ar prefera cu adevărat, dar pe care îi consideră fără șanse reale să câștige.

Prin alegerile în două tururi, ar crește reprezentativitatea aleșilor locali, iar partide mai mici și candidații independenți ar avea șanse egale cu candidații susținuți de către partidele mari.

Digisport.ro

Sportiva din România devenită vedetă peste Ocean a publicat o imagine cu ea fără haine și americanii ”au explodat”

Încercări nereușite în 2016 și 2020

Alegerea primarilor într-un singur tur a fost legiferată în 2011, la inițiativa PDL, și a fost aplicată pentru prima dată la alegerile din 2012, în pofida nemulțumirii de la acea vreme exprimată de către PNL și PSD. Pe fondul scăderii considerabile a popularității, democrat-liberalii de atunci sperau ca primarii lor aflați în funcție să-și păstreze cât mai multe mandate. Speranță vană, întrucât USL le-a administrat o înfrângere severă.

Discuția pentru revenirea la sistemul cu două tururi a fost reluată în 2016, însă PSD și-a schimbat poziția când și-a dat seama că sistemul într-un singur tur îi avantaja. Guvernul Cioloș nu a luat nicio decizie pe această chestiune, mai ales că CCR a decis că alegerile într-un singur tur sunt constituționale. De asemenea, Comisia de la Veneția recomandă evitarea schimbării legislației electorale în anul dinaintea  alegerilor, astfel că PSD a câștigat detașat scrutinul din iunie 2016.

Patru ani mai târziu, guvernul Orban a încercat să reintroducă alegerile în două tururi însă fără succes, întrucât o nouă decizie a Curții Constituționale, luată în urma unei sesizări a Avocatului Poporului, a stabilit că legislația electorală nu poate fi modificată cu mai puțin de un înainte de alegeri.

UDMR împotrivă, PNL și USR-PLUS pentru

Teoretic, proiectul AUR ar avea șanse să fie adoptat în Parlament întrucât PNL și USR-PLUS au susținut constant alegerile în două tururi, însă ar putea crea probleme în interiorul coaliției de guvernământ din cauza opoziției previzibile a UDMR.

În mod normal, două tururi de scrutin favorizează partidele mici, însă nu este și cazul Uniunii întrucât atunci când candidații UDMR care au ajuns în turul II s-au confruntat cu o coalizare a partidelor românești și au pierdut, chiar și atunci când s-au plasat pe primul loc după turul I. Scrutinul în două tururi nu ar fi o problemă pentru Harghita și Covasna, unde ungurii sunt clar majoritari, iar UDMR câștigă detașat,  ci pentru județele în care în populația maghiară are o pondere importantă, dar nu trece de 50%: Mureș, Bihor, Satu Mare și Sălaj.

În 2008, UDMR a obținut 184 de mandate de primari pentru ca în 2012, după introducerea alegerilor într-un singur tur, numărul lor să crească la 203, în special cu mandate în localități în care ungurii ardeleni nu sunt majoritari, dar candidații Uniunii au obținut cel mai mare scor întrucât voturile românilor s-au împărțit între mai mulți candidați.

„Comunitatea maghiară are interesul să păstreze alegerile locale într-un singur tur și am cerut acest lucru pentru că regulile jocului nu se schimbă cu câteva luni în timpul jocului. Alegerile într-un tur sunt la fel de legitime ca și cele în două tururi (…) Alegerile locale în două tururi contravin intereselor comunității maghiare, pentru că putem pierde 20% dintre primarii pe care îi avem acum”, spunea Kelemen Hunor în ianuarie 2020.

Dincolo de creșterea generală a numărului de mandate, pentru UDMR sunt foarte importante două orașe mari în care au primari și pe care ar putea să-i piardă: Târgu Mureș și Satu Mare.

Și mai îngrijorătoare pentru Uniune este prevederea din proiectul AUR prin care este introdusă alegerea președinților de consilii județene tot în două tururi, fapt fără precedent până acum, întrucât președinții CJ fie au fost aleși prin vot direct într-un singur tur, fie prin vot indirect, de către consilierii județeni. În acest caz, UDMR cu greu ar mai putea spera la mai multe de două consilii județene, Harghita și Covasna, în condițiile în care acum au patru: cele două menționate, la care se adaugă Mureș și Satu Mare. În 2016-2020 și în Bihor președintele CJ a fost tot un reprezentant UDMR.