Alegerile și cazul Călin Georgescu. The Economist: „De ce a anulat România candidatura unui pro-rus la președinție”

La 8 decembrie, Călin Georgescu ar fi putut fi ales președinte al României. Dar, cu două zile mai devreme, Curtea Constituțională a țării a anulat alegerile și a cerut ca acestea să fie reluate. Românii sunt împărțiți între cei care cred că instanța le-a salvat democrația și cei care cred că aceasta a fost subminată, scrie The Economist.

The Economist: „Acesta a fost un cutremur politic în România”

Revista britanica îl descrie pe Călin Georgescu ca un om care crede că nanoboții sunt introduși în secret în cutiile de Pepsi. Care crede că Covid-19 nu există, iar că aterizările pe Lună au fost trucate. Crede că între Satana și Arhanghelul Mihail se duce o luptă politică globală. Îl admiră pe Vladimir Putin și ar tăia ajutorul pentru Ucraina.

În urmă cu o lună, Călin Georgescu era văzut ca un candidat excentric, fără speranță în tot cazul, cu aproximativ 5% în sondaje. Însă, în primul tur al alegerilor prezidențiale din 24 noiembrie, s-a clasat pe primul loc cu un scor de 23%. Chiar înainte de al doilea tur de scrutin împotriva Elenei Lasconi, un candidat de centru-dreapta lipsit de strălucire, un sondaj îl dădea în frunte cu 58%. Acesta a fost un cutremur politic în România.

Puțini l-au luat în serios pe Călin Georgescu

Călin Georgescu este un fost pedolog și specialist în dezvoltare durabilă. Oana Popescu, șefa Centrului GlobalFocus, un think-tank din București, l-a cunoscut în perioada sa moderată și spune că mai târziu „a luat-o razna, transformându-se într-un conspiraționist fascist, QAnon, al statului paralel”.

Digi24.ro

Călin Georgescu spune că baza militară Mihail Kogălniceanu va fi folosită ca „poartă de intrare în război” cu Rusia VIDEO

S-a alăturat partidului de extremă-dreapta Alianța pentru Unirea Românilor, AUR, dar l-a părăsit în 2022 din cauza criticilor la adresa opiniilor sale pro-ruse și anti-NATO (și a laudelor sale la adresa Gărzii de Fier, fasciștii României interbelice). Fără organizație de partid, puțini au luat în serios candidatura lui Călin Georgescu la președinție.

Președintele României poate influența în mod semnificativ politica externă și de securitate, astfel încât amenințările lui Georgescu de a pune capăt sprijinului ferm al României pentru Ucraina nu sunt luate cu lejeritate. Călin Georgescu spune că este pro-pace, nu pro-rus. Dar atitudinea sa împotriva NATO și UE ar fi fost în mod evident un cadou pentru Vladimir Putin și pentru liderii favorabili Rusiei din Ungaria și Slovacia.

De nicăieri, pe primul loc

Cum a ajuns Georgescu de nicăieri pe primul loc în două săptămâni? La 28 noiembrie, serviciile române de informații au prezentat dovezi privind finanțarea ilegală a campaniei, utilizarea ilegală a rețelelor sociale și „acțiuni hibride rusești” împotriva infrastructurii de internet a țării. Acestea au comparat operațiunea de influență cu cele care ar fi fost efectuate de Rusia în timpul alegerilor prezidențiale din Republica Moldova și al referendumului din această țară privind aderarea la UE din octombrie.

În România, Curtea Constituțională a ordonat renumărarea voturilor din primul tur, dar nu a constatat probleme majore. La 5 decembrie, aceasta a dat undă verde celui de-al doilea tur de scrutin, pentru ca a doua zi să revină asupra deciziei sale.

Digisport.ro

”A explodat”! Nu s-a ferit de cuvinte, după ce soțul ei și-a prezentat public noua iubită

Instanța a declarat că anulează alegerile deoarece alegătorii au fost „dezinformați” și că candidatul a beneficiat în mod ilegal de „exploatarea abuzivă a algoritmilor platformelor de social media”. Materialele sale de campanie nu au fost etichetate corespunzător, iar voința alegătorilor a fost „denaturată” (deși instanța nu a decis în mod direct că Rusia a intervenit).

Dincolo de TikTok

Campania lui Călin Georgescu a fost promovată în principal prin intermediul platformei social-media TikTok, unde rețele de conturi au amplificat videoclipurile sale. TikTok a minimalizat abuzurile, afirmând că rețelele au fost „la scară mică”.

Există puține îndoieli că TikTok a fost manipulat pentru a-l stimula pe Georgescu, dar au existat și alți factori. Remus Ștefureac, directorul INSCOP, o firmă de sondaje, spune că aproximativ o treime din voturile atât la alegerile prezidențiale, cât și la scrutinul parlamentar din 1 decembrie au mers către candidații radicali de dreapta.

La 5 octombrie, Curtea Constituțională i-a interzis Dianei Șoșoacă, o candidată antisemită și pro-Putin, să candideze, argumentând că opiniile sale sunt anticonstituționale. Mulți dintre susținătorii ei l-au sprijinit atunci pe Călin Georgescu. La alegerile parlamentare, partidul Dianei Șoșoacă a obținut peste 7% din voturi.

Nu pentru toți a fost boom economic

Sondajele de opinie arată că sprijinul pentru Rusia este mai mic de 10%, spune Remus Ștefureac: majoritatea românilor care votează pentru dreapta radicală o fac din motive economice și sociale. Mulți sunt alegători din mediul rural care nu au avut de câștigat de pe urma recentului boom economic al României sau a aderării sale la UE.

Alții fac parte din diaspora țării, care numără cinci milioane de persoane, și consideră că au fost forțați să plece de acasă din cauza eșecului politicienilor corupți de a răspândi prosperitatea. Din 2021, principalele partide de centru-stânga și de centru-dreapta din România au guvernat în coaliție, iar mulți alegători se simt privați de o alternativă semnificativă. După alegerile parlamentare indecise, coaliția de centru este probabil să continue.

„Motivele pentru care românii l-au votat nu pot fi interzise”

Rusia încearcă cu siguranță să influențeze alegerile din statele vecine. Republica Moldova acuză Kremlinul că a cheltuit 15 milioane de dolari pentru a mitui cetățenii săi să voteze împotriva aderării la UE. La alegerile din Georgia de luna trecută au existat acuzații generalizate de falsificare a buletinelor de vot de către partidul de guvernământ favorabil Rusiei.

Cu toate acestea, dovezile potrivit cărora Rusia ar fi fost în spatele manipulării rețelelor sociale în România sunt preliminare. Anularea alegerilor prezidențiale, pe de altă parte, este o măsură extraordinară. Cei care au votat pentru Călin Georgescu se vor simți ignorați. La reluarea alegerilor prezidențiale, el va fi probabil exclus. Dar motivele pentru care românii l-au votat nu pot fi interzise, conchide publicația britanică.