Alertă alimentară în peste 200 de magazine din România din cauza unei bacterii. De ce ajung produse contaminate la raft? „Trebuie investigat”

Mai multe instituții din țară au anunțat că un anumit lot de salată de icre a fost retras de pe rafturile a peste 200 de magazine Penny. Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și Pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a anunțat toate detaliile produsului și a transmis faptul că a fost detectată prezența bacteriei Listeria Monocytogenes. Cum ajunge un produs neconform la raft și care sunt procedurile.

Produs retras din peste 200 de magazine Penny, infectat cu Listeria

ANSVSA a anunțat că produsul Gran Mare salată cu icre de hering la 150 de grame a fost retras de pe rafturile a 202 magazine Penny la nivel național. În sprijin, cu aceeași informare au venit și cei de la Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC), dar și Ministerul Agriculturii. Producătorul produsului neconform este Negro 2000 SRL, iar lotul problematic este cel cu nr 981, conservele având data de expirare 18.05.2026.

„Vă informăm că producătorul NEGRO 2000 SRL inițiază rechemarea voluntară a produsului menționat mai sus, ca urmare a detecței prezenței Listeria Monocytogenes. Din motive ce țin de siguranța consumatorilor, Rewe România retrage de la comercializare și recheamă produsul GRAN MARE SALATA CU ICRE DE HERING 150G, cu datele de identificare de mai sus și recomandă clienților sa NU îl ofere spre consum și să îl aducă înapoi în oricare magazin Penny. Contravaloarea va fi restituită, fără a fi necesară prezentarea bonului fiscal. Furnizorul NEGRO 2000 își cere scuze pentru neplăcerile create!”, se arată în informarea ANSVSA.

Cum ajunge un produs neconform la raft și de ce rezultatele analizelor apar ulterior

Pentru a înțelege cum ajung unele produse să fie retrase din magazine, FANATIK a aflat și care este procesul. În Uniunea Europeană sistemul de siguranță alimentară funcționează pe baza autocontrolului operatorului economic. În cazul unor astfel de produse perisabile, ele au un termen de valabilitate scurt și nu se pot aștepta rezultatele analizelor ca după să fie puse pe raft, au declarat surse din cadrul ANSVSA pentru FANATIK.

Digi24.ro

„Părea doar un virus obișnuit”. Medicul testat pozitiv după focarul de hantavirus de pe vasul de croazieră vorbește din carantină

„Tipul ăsta de produse perisabile au un termen de valabilitate scurt. Dacă se așteaptă rezultatul de laborator pentru fiecare lot, care poate să dureze câteva zile, produsele ar ajunge aproape la data expirării. Producătorul pune produsul alimentar pe piață în baza conformității istorice și a proceselor de producție, pe care ei trebuie să le controleze”, spun sursele din cadrul instituției.

Digisport.ro

ADIO, după 13 ani și doi copii! A confirmat zvonurile: ”Nu a fost o hotărâre luată în grabă”

În același timp, producătorul este obligat să aibă implementat un sistem HACCP (Hazard Analysis and Critical Control Points), acolo unde văd anumite puncte critice din procesul tehnologic. Astfel, ei sunt obligați să-și facă propriile controale periodice. Imediat ce se detectează o problemă, se declanșează procedura de rechemare conform legislației.

„Se pune pe piață produsul în baza conformității istorice și a proceselor de producție controlate, asta înseamnă o analiză de risc pe care ei trebuie să o aibă. Și atunci, în cazul ăsta, a fost inițiat alerta de către producător prin procesul de autocontrol. Analizele pe care le fac ei pot fi în laboratoarele proprii sau în alte laboratoare acreditate”, ne-au mai transmis sursele.

În același timp, pe lângă controalele proprii, și ANSVSA demarează verificări cu prelevări de probe prin intermediul unui program de supraveghere și control, însă nu se pot face la fiecare produs. Aceste verificări au loc în baza unor indici de risc. Ulterior, după ce se confirmă problema se anunță neregulile prin intermediul Sistemului Rapid de Alertă pentru Alimente şi Furaje (SRAAF), sistem care funcționează la nivelul tuturor statelor membre, alertă care ajunge direct la cei de la ANSVSA.

„Programul ăsta de supraveghere și control se întocmește în fiecare an, este aprobat și de Comisia Europeană, și se face acest control, acest plan, program de supraveghere, tot așa, pe evaluare de risc, pe istoric, dacă s-a mai întâmplat, cu ce frecvență, la ce magnitudine și așa mai departe, pentru că probă pentru fiecare produs n-ai cum să faci. Se fac probe, randomizat, în funcție de analiza de risc”, au mai explicat sursele din cadrul ANSVSA pentru FANATIK.

Astfel, imediat ce producătorul raportează neregulile prin SRAF retailerul blochează aproape instant lotul respectiv, iar produsul nu mai poate fi scanat și vândut. Ulterior, magazinele au obligativitatea de a afișa informarea la casele de marcat.

Cine este sancționat?

Când vine vorba despre sancțiuni, sursele din cadrul instituției au menționat pentru FANATIK faptul că se fac mai multe anchete pentru a se descoperi, concret, de unde au plecat neregulile și ce nu a funcționat, deoarece cauzele pot fi mult mai multe. Inițial, se constată dacă operatorul a pus produsul pe piață cu intenție și cât de repede a anunțat problemele. Din acest punct de vedere, producătorul salatei de icre a îndeplinit procedura, iar greul de acum urmează.

„Deci faptul că a raportat singur problema și a făcut retragerea pe baza principiului precauției și a faptului că a fost depistat un agent patogen este un factor de conformare, dar nu exclude sancțiunile pentru prezența agentului patogen în aliment. Acum trebuie văzut și unde s-a făcut contaminarea. Pentru că și asta trebuie investigat. În general vorbind, 99,98% din cazurile de toxiinfecție alimentară sunt de purtător uman. Din experiență, contaminarea poate să fie la ambalare, poate să fie la un anumit utilaj care nu a fost igienizat corespunzător, poate să fie la transport, poate să fie la ambalaj. Adică, modalitățile de contaminare sunt destul de multe”, conform sursei.

În cazul unui caz în care un consumator a mâncat produsul respectiv și ajunge cu probleme la medic, responsabili ar fi producătorul, dar și comerciantul. În Uniunea Europeană responsabilitatea producerii a unui produs sigur pe piață îi aparține în întregimea operatorului.

Ce este Listeria Monocytogenes și ce complicații pot apărea

Medicul primar de epidemiologie Doina Azoicăi a explicat pentru FANATIK faptul că Listeria Monocytogenes este o bacterie care are o rezistență foarte mare, iar riscul de contaminare este mare. Simptomele variază de la persoană la persoană, însă cele mai vulnerabile sunt cele cu un sistem imunitar deficitar sau mai scăzut, adică femeile însărcinate, nou-născuții și persoanele în vârstă care suferă de boli cronice de mult timp.  Simptomele sunt unele comune cu alte infecții, precum febra, dureri musculare, dureri de cap, vărsături și diaree, iar de aici încep investigațiile.

„Unii dezvoltă primele simptome imediat, alții dezvoltă primele simptome în intervalul acesta de până la două luni. Sigur depinde de agresivitatea tulpinii, depinde de starea gazdei, imunosupresată sau imunocompetentă. Și ceea ce este important este că persoana care este infectată în perioada aceasta de incubație, cel puțin în ultima parte a perioadei de incubație este contagioasă, adică poate să contamineze, de exemplu, alimentul în condițiile în care nu respectă niște reguli de igienă și prin aliment bacteria să fie transmisă la un organism succeptibil de a face infecția. Și asta este o particularitate”, a declarat dr. Doina Azoicăi.