Un pacient de la Spitalul „Victor Babeș” din Capitală a fost identificat cu vibrionul holeric non-toxicogen. Un medic epidemiolog de la Institutul Național de Sănătate Publică a făcut acest anunț.
Medicul epidemiolog de la Institutul Național de Sănătate Publică, Teodora Solomon, a anunțat că un pacient internat în Spitalul „Victor Babeș” din Capitală a fost idedntificat cu vibrionul holeric non-toxicogen. Potrivit doctoriței, doar cel toxicogen este luat în considerare ca agent al holerei.
„În România există un sistem de supraveghere a bolilor transmisibile prioritare. Printre acestea se află şi holera. Pentru suspiciunile de boală transmisibilă şi inclusiv pentru bolile transmisibile se recoltează probe în funcţie de suspiciunea care este emisă şi se testează probele respective. Atunci când se descoperă un anumit agent patogen, cum ar fi în cazul nostru o bacterie, vibrionul holeric, acesta urmează nişte etape în plus pentru verificarea dacă este acea bacterie care dă formele severe pentru holeră.
Holera este dată de un vibrionul holeric toxigen şi care poate avea ca exprimare clinică acea diaree cu apă de orez şi care determină la nivelul organismului un dezechilibru destul de important şi persoana respectivă poate să aibă deshidratare”, a declarat Teodora Solomon, potrivit news.ro.
Mai mult, medicul a susținut că pacientul respectiv are o boală acută, însă nu a avut caracteristicile pentru holeră. Teodora Solomon a vorbit, mai exact, despre forma înregistrată la spitalul din București și vine cu recomandări.
”Este vorba despre o bolă diareică acută, care nu a avut caracteristicile pentru holeră. S-a identificat doar agentul patogen şi anume vibrionul holeric non-toxigen. Doar cel toxigen este luat în considerare ca şi agent al holerei.
Avem aceleaşi măsuri de prevenire, precum consumul de alimente bine preparate termic, spălatul frecvent al mâinilor. Lucrurile acestea se respectă sunt aceleaşi măsuri pe care le avem noi”, a transmis medicul epidemiolog.
În ultimii 30 de ani niciun caz de holeră nu a mai fost înregistrat în România. Infectarea cu această bacterie poate fi făcută și prin intermediul scăldatului și îmbăierii în bălți, lacuri a căror apă nu este controlată.
„Vibrionul holeric non-toxigen se poate depista, dar noi nu am descoperit în ultimii 30 de ani cazuri cu vibrion holeric toxigen. Adică nu am înregistrat cazuri de holeră. Şi depistarea acestor tulpini non-toxigene face parte din activităţile curente ale sistemului de supraveghere pentru bolile transmisibile prioritare. (…)
În perioada estivală există o supraveghere a bolii diareice acute şi se fac informări săptămânale în care se precizează că nu s-a identificat vibrion holeric toxigen”, a mai explicat Teodora Solomon, potrivit sursei citate.
Un indian în vârstă de 23 de ani a fost primul pacient confirmat cu holeră după 103 ani. Acesta a călătorit în New Delhi, India, în perioada 13 august – 2 septembrie, după care a ajuns în Bulgaria și acolo au început simptomele.
Încă din ziua de 3 septembrie, bărbatul a prezentat simptome de diaree acută. În urma unor teste efectuate de medicii bulgari, diagnosticul de holeră a fost confirmat de Laboratorul Național de Infecții Bacteriene Deosebit de Periculoase din Bulgaria.