Alertă pentru antreprenori! Decizia care poate închide afacerile mici din România. Avertismentul patronatelor

Surpriză neplăcută pentru antreprenorii români la început de an! Patronatele avertizează că decizia recentă din Pachetul 3 de măsuri fiscale ar putea bloca firmele mici, lăsând multe afaceri românești în prag de faliment și punând presiune uriașă pe microîntreprinderi și start-up-uri.

Patronii români, în alertă la început de an

Noua inițiativă legislativă pe care guvernul condus de Ilie Bolojan o are pe masă în Pachetul 3 de măsuri fiscale vizează înăsprirea regulilor de eșalonare a datoriilor fiscale ale firmelor. Acest instrument a fost folosit până acum pentru a permite contribuabililor să își plătească restanțele către stat în rate, pe o perioadă stabilită oficial.

Scopul actual, anunțat de autorități, este reducerea deficitului bugetar, ca parte a unui set mai larg de reforme menite să corecteze dezechilibrele din finanțele publice. Practic, prin aceste modificări se restricționează accesul la eșalonările clasice sau se reduc semnificativ plafoanele și condițiile de eligibilitate.

Noile măsuri fiscale pot falimenta firmele mici

Pentru a înțelege ce efecte va avea noua lege asupra patronatelor din România, FANATIK a discutat cu Felix Căprariu, președintele IMM București-Ilfov. Acesta avertizează că un mecanism similar a mai fost aplicat în trecut. Potrivit lui Căprariu, în perioada 2011–2015, eliminarea eșalonărilor la plată nu a rezolvat problema datoriilor. Din contră, incapacitatea de plată s-a mutat din relația firmelor cu statul către furnizori.

Digi24.ro

Dragoș Sprînceană îl acuză pe George Simion că a făcut lobby ca România să fie exclusă din Visa Waiver: „Un mic trădător”. Reacția AUR

Același scenariu s-ar putea repeta și acum. Primele efecte ar urma să apară din trimestrul al doilea al anului 2026. Furnizorii vor deveni mai prudenți, vor cere garanții financiare clare pentru a continua livrările. Toate aceste măsuri vor pune o presiune suplimentară pe firmele mici și mijlocii.

Digisport.ro

Ion Țiriac face un spital în România: investiție de 100.000.000€! Orașul în care va fi construit

Ce risc văd patronatele în legea Guvernului Bolojan

„Dacă se aplică această inițiativă, or să apară incidentele de plată față de furnizori. Așa s-a întâmplat și în perioada 2011-2015, când a existat această măsură de eliminare a capacității de eșalonare, iar incapacitatea de plată s-a mutat către furnizori. Același lucru se va întâmpla acum.

Fenomenul se va resimți probabil din trimestru doi al anului 2026. Sistemul bancar, dacă nu va reacționa cu instrumente de garanție către furnizori, pentru că furnizorii clar vor solicita instrumente de garanție: scrisoare de garanție, bilet la ordine, filă cec. Atunci vor intra în incidență de plată”, a declarat Felix Căprariu, președinte IMM București- Ilfov.

Serviciile și comerțul, cele mai lovite de noile reguli

Impactul noilor măsuri va fi resimțit cel mai puternic în sectorul serviciilor și al comerțului, acolo unde termenele de plată sunt foarte scurte. Astfel, lipsa lichidităților va crea rapid blocaje în activitatea curentă, în special pentru microîntreprinderile cu capital de lucru limitat, care vor acumula datorii încă din primele luni de aplicare a legii.

„Se va resimți în mod deosebit pe domeniile de activitate din categoria serviciilor și comerț, în condițiile în care acolo termenul de plată nu poate depășit 30 de zile. În luna următoare nu mai ai ce să vinzi, pentru că nu ai lichiditate.

Discutăm de comerțul din categoria microîntreprinderilor, în care avem 2-3 angajați, în care avem un capital de lucru de 300.000 de euro. Închipuiți-vă că ei voi vinde de 100.000 de euro, numai TV-ul aferent este undeva la 21%. 21.000 de euro va fi dus în zona de datorie, din start”, a completat acesta, pentru FANATIK.

Microîntreprinderile, sub presiunea zilnică a taxelor

În continuare, președintele IMM București-Ilfov admite că majoritatea firmelor mici funcționează cu vânzări la termen și cu un capital de lucru limitat, ceea ce face aproape inevitabile întârzierile la plata taxelor către stat. Fără posibilitatea de eșalonare, aceste firme riscă să acumuleze datorii fiscale constante, în condițiile în care cheltuielile fixe (chirii, utilități și salarii) trebuie achitate lunar, indiferent de încasări.

„Orice firmă din zona aceasta are o întârziere de plată către bugetul de stat. Asta prin prisma faptului că el vinde la termen. Magazinele sunt singurele care, să spunem, că au într-adevăr un flux de numerar lunar. Vinde 100.000, încasează cu profitul aferent, să zicem, 120.000. El se capitalizează pe baza profitului, nu pe baza vânzării.

Și ca atare el va ajunge tot timpul să creeze datorie față de bugetul de stat dacă nu are drept de eșalonare. Pentru că ei nu au capitaluri de lucru, ei lucrează cu furnizorul. Pe lângă el, mai are chirie, utilități, drepturi salariale care, dacă nu sunt bine gestionate din punct de vedere al profitului lunar, creează incapacitatea de plată. Ca acum, statul n-a venit niciodată să-l constrângă atât de tare pe patron”, a menționat Căprariu.

Start-up-urile, imposibil de lansat pe credit-furnizor

Mai mult, noua lege va schimba fundamental modul în care pot fi înființate și susținute afacerile mici. Felix Căprariu susține că modelul clasic al „creditului-furnizor”, folosit de microîntreprinderi pentru a porni afaceri cu resurse limitate, nu va mai fi sustenabil.

„Realmente nu vom mai vedea societăți înființate pe credit-furnizor. Adică, dacă eu astăzi vreau să-mi deschid un magazin la colțul blocului și merg pe principiu, am bani doar de chirie, iar banii de salarii, utilități și banii pentru bugetul de stat îi iau din profit, nu mai merge. Acea societate se va duce în zona de risc financiar și fiscal, totodată, ulterior, în șase luni. Nu va mai prinde anul.

Ea nu va mai fi creditată, deoarece ceea ce vedeți dumneavoastră, văd și furnizorii și devin mai drastici. Vor anticipa să nu mai dea marfă societăților care au risc ridicat. El se credita pe baza acestei eșalonări. Adică, datoria de anul ăsta o eșalonam pe anul viitor că poate va fi mai bun”, a adăugat, în cadrul discuției cu reporterul FANATIK, președinte IMM București- Ilfov.

Ce impact real va avea legea asupra bugetului de stat

Reprezentanții patronatelor subliniază pentru FANATIK că efectele reale asupra bugetului de stat vor fi limitate. Întrebat dacă noua lege va genera încasări suplimentare, Căprariu susține că micile și mijlociile întreprinderi nu reprezintă principala sursă a găurilor din buget și că eliminarea eșalonării nu va aduce bani în plus la stat. În schimb, legea va funcționa mai degrabă ca un semnal pentru companiile deja implicate într-un lanț de societăți cu risc de incapacitate de plată.

„Statul nu va câștiga decât un singur lucru, va raporta mai puține sume neîncasate. Însă, nu se va mări suma care va fi la buget. Statul identifică datoria pe baza declarației, ne mai existând societăți de această natură, nu va mai avea această raportare. În bugetul de stat, gaura nu este generată de categoria de întreprinderi mici și mijlocii.

Legea va trece, reglementările se vor aplica, asta e clar. Dar, din punct de vedere al organizațiilor patronale, membrii care funcționează de mulți ani și care au trecut prin fenomenul ăsta, știu la ce să se aștepte. În ceea ce privește o societate care după un an de zile ajunge în incapacitate de plată, aia clar face parte dintr-un lanț integrat de societăți în care există acest fenomen practicat”, admite reprezentantul patronatelor din București și Ilfov.

Companiile mari, adevărata sursă a pierderilor bugetare

Căprariu admite că adevăratele pierderi bugetare provin în principal din datoriile companiilor mari, inclusiv de stat, care gestionează un număr mare de angajați. În trecut, firmele care lucrau cu statul au beneficiat de eșalonări pe baza relațiilor comerciale și a contractelor prezentate la ANAF, facilități care, aparent, nu vor mai fi disponibile.

„De aceea cred că va fi doar un semnal de alarmă pentru cei care, într-adevăr, au această practică fiscală de a genera activitate economică, care, la final, nu este fiscalizată. Bugetul este prejudiciat, de asemenea, prin prisma companiilor mari, care au un număr mare de angajați.

Pe datoriile față de drepturile salariale, cele mai mari datorii le au companiile de stat, unde sunt și cei mai mulți angajați. De acolo Statul nu are de încasat și de acolo apar și eșalonările. Ulterior, acest fenomen s-a transpus unde? În companiile care lucrează cu statul. În mod intensiv, în zona de construcții, de producție secundară pentru construcții.

Prin prisma relației comerciale, au facilitat oarecum aceste garanții. În sensul că prezenta la ANAF contractul, menționa că are de încasat de la stat, iar ANAF-ul acorda acea clemență de eșalonare. Lucrurile nu se vor mai întâmpla. Vom vedea diminuarea neîncasatului, dar nu de creștere a sumelor la bugetul de stat”, a conchis Felix Căprariu, pentru FANATIK.