News

Alex Dima sare în apărarea Andreei Esca! Replică dură pentru conspiraționiști: „Ce e în mintea voastră când ne spuneți că suntem plătiți să spunem că există un virus?”

21.07.2020 | 07:39
Alex Dima sare in apararea Andreei Esca Replica dura pentru conspirationisti Ce e in mintea voastra cand ne spuneti ca suntem platiti sa spunem ca exista un virus
Alex Dima le-a transmis un mesaj dur celor care o critică pe Andreea Esca și susțin că a primit bani să mintă că avut coronavirus. Sursa foto: Facebook
ADVERTISEMENT

Într-un interviu acordat colegului său, Cosmin Stan și difuzat luni seară la Știrile Pro TV, Andreea Esca a recunoscut că a fost infectată cu noul coronavirus și a descris cu lux de amănunte întreg calvarul prin care a trecut în toată această perioadă.

Chiar dacă a încercat să le explice telespectatorilor că este „un om, nu robot” și i se poate întâmpla să cedeze, să „lase garda jos”, discursul său a stârnit controverse uriașe în mediul online.

ADVERTISEMENT

În timp ce unii s-au arătat sceptici în privința celor spuse de vedeta Pro TV, alții nu s-au sfiit să o critice în termeni extremi de duri și să o acuze că a primit bani pentru a susține public că a avut COVID-19.

Alex Dima, mesaj dur după dezvăluirile Andreei Esca

De altfel, Marcel Pavel, Alina Pușcaș și toate celebritățile care s-au îmbolnăvit în timpul filmărilor pentru noul sezon „Te cunosc de undeva” au avut parte la rândul lor de același tratament.

ADVERTISEMENT

În apărarea Andreei Esca a sărit, însă, Alex Dima, printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare, la scurt timp după interviul colegei sale.

Acesta le atrage atenția celor care încă refuză să creadă în existența virusului că o astfel de atitudine nu face altceva decât să pună în pericol populația întregii țări, având în vedere că numărul cazurilor de îmbolnăvire crește pe zi ce trece.

ADVERTISEMENT

Opriți-vă! Ignoranța și nepăsarea voastră o să ne coste pe toți! Mă uit cu groază la părerile unor compatrioți despre interviul dat de Andreea Esca. Atâta inconștiență…Ce nu pricepeți? Există un virus.

Oameni, sute, mii suferă. Oameni mor. Măcar din respect pentru ei și familiile lor, terminați cu prostiile astea pe care le scrieți! Ce e atât de greu să pricepeți că dacă ne imbolnăvim toți, nu avem unde să ne tratăm?

ADVERTISEMENT

Dacă se îmbolnăvesc medicii, cine ne tratează? Cine și unde???
O să murim cu zile. Ani la rând, inconștienta și nepăsarea voastră au ținut țara asta pe loc, la marginea civilizației.

Voi ați votat tot felul de incompetenți. Voi le-ați crezut minciunile și prostiile, așa cum, acum îi credeți pe cei care va spun că virusul asta nenorocit nu există! Voi! Ce e în mintea voastră când ne spuneți că suntem plătiți să spunem că există un virus???

Vă e greu să vă spălați pe mâini, să păstrați distanță, să purtați o mască? Treziți-vă! Voi, cei vizați, nu încercați să veniți cu argumente, să vă susțineți teoriile pentru că nu vreau să îmi petrec noaptea dând block, a scris jurnalistul pe contul personal de Facebook.

Mărturiile Andreei Esca. De ce a evitat să apară public până acum

Lucrurile au fost foarte complicate. Primul care s-a îmbolnăvit a fost soţul meu, avea febră foarte mare de două zile. Am crezut că este o problemă gastrică. Era a treia zi în care făcea febră mare de 40 de grade. Atunci ne-am panicat şi am chemat salvarea.

Ne-am făcut testul, el a ieşit pozitiv, eu am ieşit negativ. Imediat a fost dus la spital, eu am hotărât să rămân în izolare şi să-l testăm şi pe băiatul nostru Aris, care a ieşit cu un rezultat pozitiv, neavând niciun simptom semnificativ. A doua zi, l-am internat şi pe Aris. Şi-a făcut şi Alexia testul, care nu locuieşte cu noi, şi a ieşit negativ. Ei s-au internat imediat la Victor Babeş din Bucureşti.

La mine au apărut simptomele după vreo 5 zile. Să spun sincer, mă miram că eu nu am, mi se părea cumva ciudat, pentru că noi suntem, da, în aceeaşi casă şi mi se părea ciudat că mie mi-a ieşit rezultatul negativ. Dar eram hotărâtă, bineînţeles, şi conform protocoalelor şi, pentru că aşa gândeam că este bine, după 7-8 zile să refac oricum testul, să vedem ce se întâmplă, dacă nu cumva se pozitivează între timp, pentru că ei plecaseră din casă amândoi cu un rezultat pozitiv.

Numai că n-au apucat să se împlinească cele 7 zile, ca să fac noul test şi, într-o zi, făcând ceva de mâncare, făceam nişte cartofi cu usturoi şi mi-am dat seama că dintr-o dată nu simt deloc mirosul de la usturoi, ceea ce e puţin ciudat. Am zis, bun, poate e doar în capul meu, că acum mă gândesc la asta din cauză că ei sunt bolnavi şi aşa mai departe.

Şi am început să testez tot felul de parfumuri pe care le aveam în casă şi care erau foarte foarte puternice. De altfel, aproape că nu le suportam. Şi mi-am dat seama că nu simt absolut nimic, o senzaţie extrem de ciudată, după care am început să gust tot felul de lucruri şi mi-am dat seaama că îmi pierdusem şi gustul.

Puteam să mănânc absolut orice, că nu simţeam absolut nimic. Şi mi-am dat seama că între timp e clar că am devenit şi eu purtătoarea acestui virus. Aşa încât mi-am făcut testul mai devreme decât cele 7 zile pe care le aşteptam şi am avut un rezultat pozitiv şi eu.

Avem în minte acest lucru, că forma gravă a bolii o fac doar acei oameni care au nişte boli cronice, care au alte probleme anterioare, care, nu ştiu, sunt supraponderali şi aşa mai departe. Ei bine, iată că Alex, care este un bărbat de 50 de ani, fără niciun fel de boală cronică, un om care nu fumează, face sport, duce o viaţă foarte ordonată, nu face niciun fel de exces, iată că a făcut cea mai gravă formă dintre noi trei.

Şi m-am trezit, pentru că eram încă acasă, în momentul în care fiul meu mi-a dat telefon într-o dimineaţă şi mi-a spus: mama, să ştii că pe tata l-au dus la terapie intensivă. Şi în momentul ăla pur şi simplu s-a dărâmat cerul peste mine. Pur şi simplu nu înţelegeam, nu-mi venea să cred.

Simţeam că leşin şi că trebuie să ajung repede undeva să-mi revin, pentru că nu înţelegeam cum a putut să cedeze organismul unui om atât de puternic. Şi el este un om puternic nu numai fizic, dar şi psihic. Este un om care face toate sporturile extreme din lume, care nu se sperie de nimic, căruia nu îi e frică de nimic. Şi tocmai el să păţească atât de rău.

Adică plămânii lui au fost extrem de afectaţi într-un timp extrem de scurt. Organismul a reacţionat violent într-un timp extrem de scurt şi foarte repede a ajuns la terapie intensivă, unde a stat foarte multe zile, unde a avut nevoie de ventilaţie mecanică non-invazivă.

A ajuns dintr-un om extrem de puternic şi de sănătos, îmi spunea, atât cât mai putea să vorbească, până când a avut acea mască, practic nu mai ai cum să vorbeşti, dar atâta timp cât a putut să vorbească şi să comunicăm, îmi spunea tot timpul «nu mai pot, nu mai pot, este groaznic, cred că aşa arată iadul. Nu mai pot!».

  Aveam senzaţia că văd un film îngrozitor şi îmi doream doar să se termine, să mă trezesc şi să-mi spună cineva că nu a fost adevărat. Numai că, din păcate, situaţia se agrava. La un moment dat mi-a scris Alex un mesaj, pentru că nu mai putea să vorbească, şi mi-a spus: nu ştiu ce să fac, mă simt rău, din ce în ce mai rău şi mi se propune să fac această trasfuzie cu plasmă de la bolnavi, pentru că altfel va fi mult mai rău.

Sigur că avea dubiile lui, pentru că e vorba de o transfuzie şi te gândeşti la tot felul de lucruri, însă am spus da, da, spune da şi hai să facem asta pentru că lucrurile se văd că nu merg înspre bine. Ceea ce s-a şi întâmplat şi am făct foarte bine că am făcut această alegere, pentru că a început să i se îmbunătăţească considerabil starea de sănătate.

Am ales să vorbesc acum, când am ajuns acasă. Fiecare om cred că are limitele lui. Şi vreau să le mulţumesc tuturor acelora care m-au privit ca pe un om. Sunt un om. Un om care face greşeli, un om care poate să păţească orice lucru pe care fiecare dintre dumneavoastră îl poate păţi. Nu sunt Dumnezeu, nu sunt un robot. Şi probabil că asta a fost limita mea.

Am considerat că într-o asemenea situaţie, prioritar pentru mine era să mă ocup de sănătatea familiei mele şi să ne vedem trecuţi de acest lucru, după care să stau la dispoziţia oricui şi să explic ce s-a întâmplat. Nu e niciun mister, nu e niciun secret, nu e nicio ruşine, doar că nu mă simţeam în stare să fac acest lucru şi nu mi se părea normal ca eu să dau declaraţii, după care ar fi urmat o mulţime de alte interviuri într-un moment în care eram foarte panicată şi eram foarte preocupată să ne facem bine.

Fiecare om are o limită a lucrurilor pe care le poate duce. Eu atât am putut să duc. Şi are o limită a decenţei. Aici e limita decenţei mele. Sunt un om extrem de extrovertit, ştie toată lumea, îmi expun foarte multe lucruri din viaţa mea de familie, din viaţa personală pe toate reţelele. Am şi eu o limită. Cred că de la spital şi de la înormântare nu e nimic de spus”, a declarat Andreea Esca.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS