„Locomotiva” Universității Craiova este Alex Mitriță, fără dar și poate. „Piticul atomic” i-a salvat pe olteni în multe rânduri cu golurile sale, iar colegii de la gruparea din Bănie se consideră norocoși că împart vestiarul cu internaționalul român.
Costel Gâlcă nu s-a putut baza pe Alex Mitriță în derby-ul Universitatea Craiova – CFR Cluj. Fără „Piticul atomic” pe teren, oltenii nu au avut realizări în ofensivă și au pierdut categoric pe stadionul „Ion Oblemenco”.
Alexandru Mitriță revine în lotul Universității Craiova pentru „dubla” cu Petrolul Ploiești după suspendare. Mijlocașul revenit în sezonul trecut la gruparea din Cetatea Băniei este așteptat să facă diferența în partidele cu „lupii galbeni”.
Jovo Lukic a vorbit la superlativ despre Alex Mitriță în programul de meci al derby-ului Universitatea Craiova – CFR Cluj. Atacantul „juveților” s-a arătat impresionat de calitățile pe care le are „Piticul atomic”.
„Mitriță e un jucător special, nu trebuie să vă spun eu asta, cred că se vede și din tribune, chiar și de la televizor, și vă asigur că se simte la fel și din teren. Foarte multă calitate individuală, are ceva special.
Implicit cred că e ușor de jucat alături de el, și pentru mine, dar și pentru colegii mei, orice fotbalist se va înțelege foarte bine cu cineva care știe mult fotbal”, a spus Jovo Lukic.
Jovo Lukic s-a născut în Serbia, însă familia lui s-a mutat în Bosnia și Herțegovina când el avea o vârstă fragedă. Atacantul Universității Craiova și-a petrecut copilăria pe stradă, nu în casă jucând FIFA sau alte jocuri video.
„Nu m‑am născut la Doboj, ci la Sabac, un oraș din Serbia. M‑am mutat apoi la Doboj când eram foarte mic și da, e un loc foarte frumos și foarte special pentru mine. Copilăria mea pe atunci era cum erau copilăriile pe vremea aceea, ca să zic așa, consider că mai frumoase.
Adică nu aveam ecrane sau playstation, stăteam toată ziua afară și ne jucam unii cu ceilalți, cred că e important pentru orice copil să aibă parte de asta. Am început ca junior, la o echipă de liga a treia pe nume Sloga Doboj.
Când aveam 17 ani eram deja titular la echipa de seniori și am reușit să promovăm în liga secundă, a însemnat foarte mult pentru mine, am simțit că am făcut ceva bun pentru comunitatea mea”, a mai spus vârful.
„Tatăl meu este antrenor de fotbal, cred că asta a contat mult în alegerea mea, pentru că sunt foarte atașat de el și de familie. Altfel, și mie și lui ne plac mai multe sporturi, eu unul practic cu mare plăcere baschetul, voleiul pe plajă sau tenisul de câmp, dar niciunul nu e ca fotbalul.
De fotbal sunt îndrăgostit și cred că e cel mai frumos joc și sport din câte s‑au inventat. Golul pe care l‑am marcat la fosta echipă, Borac, împotriva albanezilor de la Egnatia, în primul tur din Champions League.
A fost cel mai important din cariera mea de până acum, deoarece datorită lui ne‑am calificat mai departe și tot datorită lui am reușit până la urmă să jucăm în grupele Conference League, care a fost o premieră pentru Borac”, a declarat Jovo Lukic.
„Da, Elvir este prietenul meu bun și știu că, înainte să mă convingă pe mine să vin, a vorbit foarte frumos despre mine și m‑a recomandat, îi mulțumesc pentru asta. Ținând cont că jucăm pe același post, arată
ce caracter deosebit are.
Despre domnul Petev nu știu, nu am vorbit cu dumnealui, dar într‑adevăr când era el selecționer al Bosniei am primit singura mea convocare, deci este posibil să fi pus și el o vorbă bună. De convins, m‑am convins singur, m‑am informat din mai multe locuri și sunt fericit că am luat această decizie.
Încă sunt în plin proces de adaptare, cred că acomodarea e normal să fie una de durată, având în vedere că e prima oară când joc la o echipă din spațiul ex‑iugoslav. Nu e ușor, sunt bariere lingvistice, dar și
lipsă de omogenitate.
Cred că se vede pe teren cum de la meci la meci mă simt mai bine pe teren cu colegii, ne sincronizăm tot mai des. Grupul este de altfel unul excelent, sunt și fotbaliști foarte valoroși, și oameni foarte buni, mă bucur să fiu aici cu ei”, a încheiat vârful.