Anunțată cu surle și trâmbițe, lansarea rachetei Artemis 1 către Lună a fost amânată deja de două ori. Scurgerile de hidrogen lichid, un punct nevralgic cunoscut al proiectelor NASA, și-au pus și acum amprenta asupra unui proiect care a costat SUA o sumă astronomică. Și totuși, scritorul SF Alexandru Mironov, mereu în posesia noutăților din domeniu aero – spațial și aflat în legătură cu cosmonautul Dumitru Prunariu, prezent la locul evenimentelor, consideră că racheta va pleca în spațiul cosmic la finalul lunii viitoare.
Trebuie spus că, inițial, ca parte a misiunii de testare Artemis 1, nava Orion ar urma să zboare, fără pilot, către Lună, urmând să navigheze pe orbită timp de 42 de zile. Capsula trebuia să cadă în Oceanul Pacific. Vehiculul de lansare, produs de Boeing Corporation, este considerat cel mai performant din lume, fiind capabil să lanseze 95 de tone de „sarcină utilă” pe orbită, iar modificările urmau să ofere o creștere a capacității de transport cu până la 130 de tone. Și totuși, acest „mastodont” n-a izbutit să se lanseze…
„Racheta nu doar că nu decolează, ba, mai mult, a fost mutată, fără a fi demontată, pe o linie ferată gigantică, într-un garaj pe măsură. Să ne închipuim, dacă nava măsoară 98 de metri, garajul trebuie să depășească ușor 100 de metri. Acest garaj are propria climă. Înăuntrul său se formează nori și plouă…”, a povestit Alexandru Mironov, în exclusivitate pentru FANATIK.
În acest loc secret se fac verificările de rigoare. Alexandru Mironov se află în dialog cu Dumitru Prunariu, fostul cosmonaut român fiind prezent în SUA încă dinaintea primei încercări de decolare. Potrivit interlocutorului nostru, părerea cvasi-generală, inclusiv a lui Prunariu, este următoarea:
„Potrivit ultimelor analize făcute de NASA, pe care Dumitru Prunariu mi le-a trimis, se bănuiește că, într-o lună, racheta va fi gata de lansare”.
În paranteză fie spus, ca un amănunt de culoare, Dumitru Prunariu va rămâne în America până la data de 24 septembrie. Cum va ateriza, va fi așteptat să sărbătorească, alături de cei apropiați, împlinirea vârstei de 70 de ani, moment care va avea loc, oficial, trei zile mai târziu. Conform lui Alexandru Mironov, unicul cosmonaut român, care de durând a „împlnit” și 41 de ani de la „vizita” sa în spațiu, va fi aniversat în cadrul unei ceremonii publice, la Biblioteca Națională.
Programul NASA, care vizează, în final, transportarea oamenilor pe Lună, este unul extrem de îndrăzneț și pe măsură de costisitor. Dacă vorbim și despre componenta financiară – se discută despre o investiție de 100 de milioane de dolari – suspansul creat în jurul proiectului sporește. Numai că, surpriză. Se pare că, dincolo de această componentă financiară, racheta este construită din componente provenite din… secolul trecut. Surprinzător, poate, Alexandru Mironov a confirmat această știre.
„Așa este și, potrivit lui Dumitru Prunariu, motoarele datează de pe vremea navelor spațiale. Mai exact, asta înseamnă că vin din vremea lui von Braun, ticălosul care a bombardat Londra în timul Celui de-Al Doilea Război Mondial”, a mărturisit profesorul.
În paranteză fie spus, Werner von Braun (1912 – 1977) a fost un savant germano–american care a condus programul lui Hitler de construire a celebrelor rachete V-2. Omul de știință a devenit, ulterior, cetățean al SUA, în cadrul operațiunii secrete „Paperclip”. Werner von Braun a lucrat la programul militar american ICBM și ulterior la NASA, ca director al Centrului Marshall pentru Zboruri Spațiale. De asemenea, el și-a adus un aport consistent la crearea programului „Apollo”, care a culminat cu aselenizarea.
Revenind la deja celebrul „caz Artemis”, Alexandru Mironov susține că este dificil de crezut că la racheta Artemis 1 lucrurile se mai pot schimba în mod esențial.
Totuși, „americanii vor s-o aducă la perfecțiune și s-o trimită în spațiu. Racheta va avea la bord trei manechine, cărora li se vor aplica senzori ce vor putea „citi” tot ce se va întâmpla în timpul călătoriei. Racheta se va învârti în jurul Pământului de câteva ori, iar ulterior va zbura cu viteză mare spre Lună. Vor urma câteva rotații în jurul satelitului natural al Terrei, și apoi racheta se va întoarce acasă”.
„Cert este că experții de la NASA nu au de gând să riște nimic, la prețurile gigantice”, a continuat interlocutorul FANATIK. Și totuși, cum poți porni într-o asemenea aventură cu componente vechi? Este o întrebare legitimă, la care Alexandru Mironov s-a grăbit să răspundă:
„Rușii nu s-au dezis niciodată de motoarele de rachetă pe care le-au folosit impecabil. Acestea reprezintă un fel de rezervoare de combustibil. Ele se desprind de rachetă în trei faze, iar americanii folosesc două asemenea dispozitive și lateral. Așa cum știm cu toții, numai partea din vârf a rachetei pleacă în spațul cosmic”.
Așa cum se întâmplă în societate, în general vorbind, iată că la fel stau lucrurile și în cazul luptei pentru cucerirea spațului cosmic. Inițiativa privată concurează statul, dar, la un moment dat, colaborarea ar putea deveni posibilă…
„Elon Musk și echipele sale au făcut să se recupereze o mare parte a rezervoarelor care cad pe Pământ. Astfel, producția fiecărui program s-a ieftinit cu aproape 50%. Și chiar dacă ne găsim într-o asemenea situație, vorbim despre miliarde de dolari. Din acest motiv, riscurile sunt enorme. Dacă racheta va exploda, vom avea parte de încă 20 de ani de întârziere a programului cosmic”, a detaliat Mironov.
De altfel, intervievatul nostru a subliniat: „Luna este mult prea tentantă, iar privită din punctul de vedere al rentabilității, presupune multe câștiguri imediate, pentru a asista la o asemenea amânare”.
Cum spuneam, întreaga „Odisee” spațială a Artemis 1 va dura 42 de zile: „Special au ales această perioadă îndelungată, pentru a da posibilitatea ca, în eventualitatea unor evenimente neplăcute, acestea să se petreacă sub control. Va fi un eveniment foarte costisitor, însă discutăm despre un program care va aduce, inevitabil, progrese categorice, odată cu trecerea la Artemis 2 și la Artemis 3. De fapt, Artemis 3 înseamnă deja apariția orașului de pe Lună”.
După ce administratorul NASA, Bill Nelson, a afirmat că „două lansări anulate (n.r la 29 august și la 3 septembrie) sunt mai bune decât un eșec”, Mike Sarafin, directorul misiunii Artemis, a declarat pentru New York Times, citat de hotnews, că ultima amânare a lansării s-a datorat problemelor legate de folosrea hidrogenului lichid la racheta SLS. Practic, a fost detectată o scurgere importantă la linia de alimentare…
„O concentrație de 4% hidrogen în aer este considerată o concentrație periculoasă, iar pe 3 septembrie s-a atins o concentrație de două-trei ori mai mare, peste limita de siguranță. O explozie era posibilă, iar NASA nu a dorit să riște”, a declarat sursa citată.
Această problemă, care nu ține exclusiv de cazul la care ne referim, a fost confirmată și de Alexandru Mironov: „Într-adevăr, inclusiv în cazurile navetelor spațiale au apărut probleme cauzate de hidrogenul lichid. Dar, în situația de față, au avut loc teste efectuate înaintea „plecării zero”, ca să o denumesc astfel, iar rezultatele au fost pozitive. Și totuși, când a venit momentul decolării, tehnologia și-a pus, singură, bețe-n roate”.
„Totuși, părerea mea este că, la începtul lunii octombrie, această misiune va pleca în spațul cosmic. Va reuși, va face ocolul Lunii și va reveni. Pentru partea următoare, dedicată proiectelor Artemis 2 și Artemis 3, probabil că se va încerca o colaborare mult mai amplă cu zona particulară, în speță cu Elon Musk, care beneficiază de un alt tip de motoare și care va interveni în tehnologia Artemis”, a adăugat, optimist, partenerul nostru de dialog.
Acesta a precizat că, în ciuda „rateurilor” de până acum, dorința americanilor de a prezenta la scară largă, inclusiv în fața a mii de spectatori, momentul decolării rachetei către Lună este pe undeva justificată.
„Președintele Joe Biden a dorit să imite modelul lui John F. Kennedy, din urmă cu zeci de ani, și a considerat că acesta este momentul oportun. Ei bine, politica nu s-a potrivit cu tehnica… Însă, americanii și întregul Occident au nevoie de pompă…”, a încheiat, amuzat, Alexandru Mironov.