News

Alianța PNL-PSD și rescrierea istoriei cu Iohannis în rol de strateg. „S-a urmărit de fapt cartelizarea puterii politice, visul FSN din 1990”

La aproape un an de la formarea coaliției PNL-PSD și cu atenția concentrată asupra conflictului din Ucraina, unii comentatori reevaluează rolul președintelui
03.12.2022 | 17:30
Alianta PNLPSD si rescrierea istoriei cu Iohannis in rol de strateg Sa urmarit de fapt cartelizarea puterii politice visul FSN din 1990
A fost coaliția cu PSD o mutare de geniu a președintelui? Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Președintele Klaus Iohannis, recunoscut ca autor al alianței PNL-PSD-UDMR și scoaterea USR-ului de la guvernare, este văzut ca un bun strateg tocmai pentru formarea acestei alianțe ce s-a dovedit a asigura stabilitate politică României în contextul războiului din Ucraina.

Iohannis, autorul strategic al alianței PNL-PSD

La fix un an de la instaurarea Guvernului Ciucă și formarea coaliției PNL-PSD-UDMR, decizia președintelui Iohannis de înlăturare a partenerilor USR de la guvernare și de alianță alături de PSD este văzută de tot mai multe voci drept o decizie înțeleaptă. Argumentul oferit este că această majoritate confortabilă a fost capabilă să ofere stabilitatea politică necesară țării în contextul războiului din Ucraina și a crizei economice, accentuate de către acest conflict.

ADVERTISEMENT

Analiștii remarcă că în timp ce numeroase țări din Europa și-au schimbat guvernele, România reușește să treacă peste această perioadă fără mari tensiuni sociale. Potrivit acestora, decizia Rusiei de a ataca Ucraina era clară încă din toamnă, atunci când Casa Albă a început să-și informeze aliații europeni privind intențiile Moscovei, fapt ce a determinat această decizie strategică a președintelui, o decizie ce a luat în calcul și posibilele tensiuni pe care un PSD în opoziție le-ar fi putut provoca printr-un discurs anti-occidental, de tip Dragnea.

Potrivit acestora, prin această decizie România și-a dovedit rolul de partener strategic al SUA dar și rolul important jucat în cazul conflictului din Ucraina, dovadă fiind atât evenimentul de zilele acestea de la București, unde participă miniștrii de externe ai NATO, dar și faptul că România este mai aproape ca niciodată să-și atingă un obiectiv strategic: intrarea în spațiul Schengen.

ADVERTISEMENT

„Îmi pare azi tot mai clar că decizia de a forma această mare coaliție a fost luată pe baza unor informații la care publicul larg n-a avut acces, cândva la sfârșitul lunii octombrie 2021. Unii dintre noi am fost destul de emoționali la vremea respectivă. Asta pentru că ne-a scăpat o știre importantă: Statele Unite își informau aliații europeni să se pregătească pentru o invazie a Rusiei în Ucraina.

Dacă PSD n-ar fi fost la guvernare, am fi avut o majoritate a electoratului PSD-AUR care s-ar fi poziționat, în cel mai bun caz, ambiguu față de agresiunea Rusiei și ar fi fost o masă de manevră uriașă pentru războiul hibrid al Moscovei în țările europene, grav afectate economic de pandemie și de război. Au căzut guverne în Italia, în Marea Britanie, în Bulgaria. Foarte probabil ar fi căzut și un guvern, oricare ar fi fost el, care n-ar fi inclus PSD”, a explicat sociologul Sebastian Lăzăroiu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

ADVERTISEMENT

Mai mult, acesta subliniază că aducerea social-democraților la guvernare într-un astfel de context a avut un rol cheie în transformarea partidului. „Pentru PSD a fost o bună ocazie să renunțe la retorica anti-occidentală și să înceapă lungul drum al onorabilizării pe plan intern. Nu fără sacrificii electorale. O parte din votanții lor au migrat natural spre AUR și încă e greu de spus cum se va termina acest joc de echilibrare”, a explicat acesta.

Nu în ultimul rând, în opinia acestuia, prin decizia formării noii alianțe au fost sacrificate reformele statului român pe care o guvernare, instabilă însă și nepotrivită pentru vremuri de război, cu USR le-ar fi făcut. „E evident că au fost sacrificate reformele odată cu alcătuirea largii majorități PSD-PNL. Această este principala pierdere față de o guvernare cu suflu nou, cum ar fi fost un executiv care să fi inclus USR (dar care ar fi fost o guvernare instabilă și nepotrivită vremurilor)”, a mai scris fostul consilier prezidențial.

ADVERTISEMENT

O viziune similară a fost împărtășită și de către sociologul Cristian Hrituc care notează că în luna noiembrie, atunci când s-a format alianța PNL-PSD, președintele Biden se pregătea să-i transmită lui Putin că îi cunoaște planurile de război, și că în acest context există câteva argumente pentru ipoteza că Iohannis a dorit aducerea PSD-ului la guvernare tocmai din aceste motive.

„La Cotroceni, se putea lua în calcul faptul că există un risc iminent de producere a unui conflict în Ucraina, mai ales că acest scenariu nu se făcea de către consilierii politici, ci de structurile de siguranță și securitate națională, care teoretic aveau mult mai multe informații. România este principalul contribuitor de informații la ”coșul NATO” pe spațiul estic.

În aceste condiții, gestul lui Iohannis, de a aduce PSD la putere, are o justificare mult mai mare. În vremuri de război, ai nevoie de o coaliție cât mai largă în Parlament și de un electorat cât mai mare care să susțină măsurile guvernului. Efectele aducerii PSD la putere au fost benefice pentru că nu au lăsat principalul partid din România să joace cartea opoziției, mai ales în condițiile în care acesta are un electorat mai ”deschis” către mesajele propagandei ruse, mai ușor de atras în acea zonă.

Dacă această alianță s-a produs ca urmare a informațiilor că războiul este iminent, atunci mișcarea lui Iohannis a fost extrem de utilă pentru România, chiar dacă ea ca efecte a produs o mare pierdere de imagine președintelui și apariția etichetei de ”trădător”, a notat acesta într-o analiză publicată pe propriul blog, care susține că decizia șefului statului poate fi văzută și ca o decizie de calcul politic de a-și apropia PSD-ul pentru atingerea obiectivelor țării – ridicarea MCV, intrarea în spațiul Schengen – obiective mult mai importante decât interesele politice ale PNL, ce au de suferit în această alianță.

O justificare post-factum

Criticii acestei teorii susțin însă că ceea ce-i lipsește sunt faptele, evenimentele desfășurându-se în cu totul alt context, iar ceea ce fac aceste analize este în fapt o rescriere a istoriei, o justificare post-factum pentru întreaga instabilitate politică pe care chiar PNL-ul a produs-o în anul 2021. Sorin Ioniță, directorul executiv al ONG-ului EFOR susținea încă din luna mai, atunci când presa de peste ocean publica pe surse informația că administrația Biden avea informații certe privind invazia rusă abia în luna octombrie, deci la o lună distanță de la remanierea ministrului Stelian Ion, evenimentul ce a rupt guvernarea, că toată teoria privind stabilitatea politică în vreme de război este doar o justificare post-factum.

„Toată povestea asta cu “marea coaliţie stabilă + generalul pentru că venea războiul” e vrăjeală post-factum, prin care PNL şi preşedintele încearcă să-şi justifice ipocrizia şi anul jenant 2021, în care PNL şi Cotroceniul au fost surse majore de instabilitate politică şi comportament capricios, nimeni altcineva”, scria pe pagina sa de Facebook analistul Sorin Ioniță.

Același lucru îl subliniază și profesorul de economie Bogdan Glăvan, un apropiat al fostului lider liberal, Ludovic Orban, care notează că așa cum a declarat și Stelian Ion, miza ruperii coaliției a fost reprezentată de reformele în justiție, pe care președintele Iohannis dorea să le controleze, mai ales în contextul fondurilor din PNRR și a celor din PNDL 2 – Anghel Saligny – certurile cu privire la acest ultim program fiind cele ce au dus la ruperea coaliției.

„Nu cred că m-a lovit amnezia atât de tare încât să uit motivul pentru care a fost aruncată în aer coaliția PNL-USR: demiterea pe bandă rulantă a miniștrilor USR. Aceste demiteri au fost semnate tot pe bandă rulantă de către Iohannis. Demiterea ministrului justiției s-a făcut, în văzul lumii, fiindcă președintele Iohannis nu era de acord cu maniera de reformă a justiției. 

Stelian Ion a fost dat afară pe 1 septembrie fără nici o analiză sau justificare (cu două luni înainte ca, chipurile, niște băieții informați să șoptească altor băieți informați că Rusia urmează să atace). Context: USR protesta contra PNDL 2, prin care primul clovn al țării dorea să împartă bani autorităților locale, astfel încât să fie votat președinte PNL. Sau poate protestul USR era un demers inspirat de Putin, menit să destabilizeze România noroc să ne-a salvat Iohannis aducând PSD la guvernare”, notează cu ironie Bogdan Glăvan.

Cătălin Avramescu, cadru universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București, este de părere că cele două scenarii oferă două imagini total diferite atât ale președintelui Iohannis cât și în ceea ce privește aparatul statului. În opinia acestuia ne putem gândi ce scenariu este mai probabil, unul în care Iohannis se dovedește un lider politic vizionar, ce pune interesele țării peste cele ale partidului, iar structurile statului, aceleași care nu au fost capabile să gestioneze campania de vaccinare sau recensământul populației, au putut oferi informații exacte factorilor de decizie, peste ce s-a întâmplat în Franța sau Germania. La fel, un al doilea scenariu, cel mai probabil în viziunea sa, este că președintele și apropiații săi au urmărit pur și simplu acapararea resurselor, dovadă programele de tipul Anghel Saligny sau miliardele din PNRR.

„Era logic că asemenea legende vor începe să circule la un moment dat, că știau, că făceau. S-a urmărit de fapt cartelizarea puterii politice. Este de fapt visul celor aflați la putere încă din 1990, atunci când ieșise lumea în stradă și cerea reformă, iar Ion Iliescu făcea tot felul de giumbușlucuri cu acel FSN, care era și Parlament, și Guvern și partid politic.

În acest proces de cartelizare s-a inserat, ani mai târziu, și președintele venit de la Sibiu – primul lucru pe care l-a făcut după alegerile din 2014, atunci când diaspora și toată țara țipa demisia Ponta, a fost să se afișeze cu el la Cotroceni numai zâmbete, asta deși milioane de români îl doreau anchetat pentru mizeria aia de la alegeri”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Mai mult, în opinia sa, ideea că autoritățile statului s-au pregătit pentru acest conflict e contrazisă chiar de evenimentele din primele zile ale războiului, atunci când autoritățile române au fost luate prin surprindere de valul de refugiați ucraineni, și doar acțiunea oamenilor simpli, care au ieșit să-i întâmpine cu mâncare nu ne-a făcut de râs.

Nu în ultimul rând, în fața agresiunii ruse și a propagandei acestei țări, susține acesta, cea mai bună armă de apărare este întărirea instituțiilor statului și eliminarea corupției.

„Putin exploatează slăbiciunea reală ce există în centrul și estul Europei: corupția. Este clar că un stat corupt este un stat putred din punct de vedere instituțional, și care nu are capacitatea de reacție. Miza clară pe care a avut-o Putin a fost să încurajeze această corupție. Ori dacă Iohannis era atât de mare patriot, dacă Iohannis și Ciucă știau atunci primul lucru pe care trebuia să-l facă este să facă ceva împotriva corupției, pentru că ea este otrava care paralizează toate instituțiile statului. Să întărească instituțiile statului și prin ele întreaga societate. „Întăriți-vă statul” – vorba unui gânditor de după gratii!”, a mai precizat Cătălin Avramescu pentru FANATIK.

ADVERTISEMENT