Liberalii și social-democrații se pregătesc pentru constituirea unei alianțe electorale, cu care să treacă prin cele patru rânduri de alegeri programate pentru anul 2024. Blocul Democratic, numele provizoriu pe care urmează să-l primească alianța PSD-PNL, ar urma să asigure o guvernare a partidelor democratice și după alegerile următoare, fiind o modalitate de a combate pericolul extremist, trimitere la creșterea popularității celor de la AUR.
Deocamdată, nici liberalii, nici social-democrații nu au dat oficial detalii despre natura discuțiilor, cea mai aproape de o confirmare a acestora fiind o declarație de miercuri a președintelui PSD, Marcel Ciolacu: „În cazul în care noi simțim că românii au încredere în această coaliție, noi putem veni cu un program de țară și cu o abordare comună în anul următor. Nu este o decizie, este o discuție.”
Pretextul stopării ascensiunii extremismului eurosceptic este văzut cu neîncredere, ca o justificare a unei alianțe care are cu totul alte temeiuri decât cel invocat. Politologul Cristian Preda crede că o coaliție largă împotriva extremismului ar avea sens doar dacă ar include toate partidele democratice din Parlament, pe modelul celei din Parlamentul European, unde majoritatea este asigurată de grupurile PPE, S&D și Renew Europe.
„Din punctul meu de vedere, aceste două partide își asumă eticheta Blocului Democratic așa cum comuniștii și-au asumat-o în 1946 – atunci comuniștii considerau că adevăratele partide democratice trebuiau lăsate e dinafară și aruncate în închisoare – acum în opoziție se află un partid extremist, dar și un partid care este parte a majorității europene din care fac parte și familiile politice ale PSD și PNL, adică USR este membru al Renew. Și a considera că faci o alianță a democraților excluzând pe cei cu care guvernezi la nivel european este puțin incoerent, dacă nu stupid”, a declarat Cristian Preda, pentru FANATIK.
În schimb, alianța ar fi o modalitate de asigurare a ambelor partide că vor rămâne la putere și după 2024, într-o formulă guvernamentală care să nu facă necesară cooptarea unui alt partid în coaliție. „Un singur lucru cred că e cert: dacă PSD și PNL cred că în felul ăsta o să facă 50%, vor face alianță, indiferent că o numesc cum se vehiculează acum sau altfel”, a apreciat Preda.
Lider al unei formațiuni neutre în disputele electorale de la anul, Kelemen Hunor, nu crede nici el în justificarea combaterii extremismului. „Cu Blocul Democratic nu poți să lupți împotriva extremismului sau împotriva AUR. Astea sunt basme. Aici probabil că unii vor să se asigure că sub această umbrelă nu se va vedea susținerea sau că acolo toți vor fi sub o oală și nu se vede cine ce susține”, a comentat președintele UDMR, la Digi24.
Cu sau fără alianța PSD-PNL, Kelemen nu crede că există un risc real ca AUR să câștige alegerile parlamentare din 2024 sau chiar să ajungă la guvernare, chiar dacă vor obține un scor mai mare decât la scrutinul precedent și vor avea reprezentare și în Parlamentul European. Liderul Uniunii nu crede că o alianță între primele două partide poate repeta succesul electoral din 2012, când USL a fost formată împotriva partidului de la putere, nu contra unuia aflat în opoziție. În plus, PDL avea popularitatea măcinată puternic de măsurile de austeritate luate în timpul crizei economice din acei ani.
Teoretic, dacă este să luăm scorurile din sondaje, social-democrații și liberalii ar putea obține împreună peste 40% din voturi, iar prin redistribuirea voturilor pentru partidele care nu au atins pragul electoral, să primească peste jumătate din mandatele viitorului Parlament. Problema este dacă, în această situație, întregul este suma părților, adică dacă intențiile de vot pentru cele două partide separat se vor însuma în intenția de vot pentru alianța PSD-PNL, oficializată ca Blocul Democratic. Kelemen Hunor nu crede că astfel vor sta lucrurile.
„Nu se pot aduna pe cetățeni, pe electori, pe toți cei care votează ca pe niște sticle de pe un raft să-l pui pe celălalt raft, că ei nu votează așa. Ei votează așa cum s-au obișnuit în 30 și ceva de ani și s-ar putea să fie rezultatul mai prost decât dacă ei merg separat și după aceea se adună voturile și mandatele. Fiindcă electoratul liberal are alternativă. Nu vrea să voteze PSD”, a mai spus președintele UDMR.
Alternativa electoratului de dreapta la care s-a referit Kelemen Hunor este reprezentată de USR, Forța Dreptei, la care se adaugă PMP care, chiar dacă nu are reprezentare în Parlament, are un număr destul de mare de aleși locali. Cele trei partide sunt, la rândul lor, în discuții pentru formarea unei alianțe electorale care-și propune să smulgă PNL-ului cât mai mulți dintre potențialii votanți.
Intenția este transparentă fiind arătată și de prima reacție a președintelui USR, Cătălin Drulă, la apariție primelor informații în presă privind formarea Blocului Democratic. „Alegerea pentru o Românie modernă este una singură = polul de dreapta în jurul USR. “Blocul” sistemului PSD-PNL sau prietenii lor extremiști = stat eșuat”, a scris Drulă pe Facebook.
Și celălalt partid de opoziție, AUR, pare încântat de perspectiva alianței electorale a PNL cu PSD, în care vede șansa de a atrage voturile tuturor nemulțumiților de actuala guvernare către partidul „anti-sistem”. În consecință, clamata zăgăzuire a extremismului ar putea avea efectul invers celui scontat. Astfel că și George Simion pare să fie la fel de încântat precum Drulă de perspectiva coalizării electorale a partidelor de guvernământ. „Speriați de ascensiunea AUR, ciolacii vor să unească PSD și PNL în “blocul democratic”. AUR sau sistemul, ce alegeți?”, postat liderul AUR, pe Facebook.