Aliații lui Putin din Balcani. Motivele pentru care Serbia refuză să impună sancțiuni Rusiei

Deși a condamnat invazia rusă în Ucraina, Serbia nu a impus niciun fel de sancțiuni Rusiei și nici măcar nu ia în calcul să o facă. Acest lucru a provocat iritare în cancelariile europene, însă Belgradul are și argumente solide pentru a-și menține neutralitatea în conflictul ruso-ucrainean.

Partidele politice pro-ruse de la Belgrad

Președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, conduce o coaliție în care formațiunea sa, Partidul Progresist, un partid de dreapta pro-european, trebuie să guverneze alături de Partidul Socialist, de centru-stânga, și Mișcarea Socialiștilor, un partid naționalist condus ministrul de Interne, Aleksandar Vulin.

Referindu-se la un proiect de rezoluție aflat pe agenda Parlamentului European prin care Serbiei i se cere să se alături statelor care au impus sancțiuni  Rusiei, Aleksandar Vulin a spus că acest lucru indică faptul că UE nu dorește cu adevărat aderarea Serbiei la blocul comunitar. „Este timpul ca Serbia să îşi reconsidere, de asemenea, decizia de a rămâne pe calea aderării la UE”, a declarat, joi, Aleksandar Vulin, potrivit News.ro. Cu o lună în urmă, tot Vulin spusese că statele care au bombardat Iugoslavia în 1999 nu au dreptul moral să ceară Serbiei să impună sancțiuni Rusiei și să distrugă o prietenie veche de secole.

La rândul său, Ivica Dačić, liderul Partidului Socialist și președintele Parlamentului sîrb, a evocat pierderea provinciei secesioniste Kosovo. „Nu avem nicio problemă să spunem că susținem integritatea teritorială a Ucrainei, dar întrebăm ce se întâmplă cu integritatea teritorială a Serbiei care a fost atât de brutal lovită prin recunoașterea independenței Kosovo. Revocați mai întâi recunoașterea Kosovo și apoi puteți presa Serbia”, a spus și Dačić, după declanșarea războiului din Ucraina.

Digi24.ro

Un cuplu care a cumpărat un conac vechi de 400 de ani a descoperit sub podeaua din bucătărie o comoară

Calculele președintelui Vučić

Poziția sârbilor nu este provocată doar de ranchiună, ci și de calcule politice foarte pragmatice. Rusia a fost principalul susținător al Belgradului în disputa privind provincia secesionistă Kosovo, a cărei independență nu a fost recunoscută nici de România. În plus, Serbia este puternic dependentă de gazele rusești.

„Rusia a sprijinit integritatea teritorială a Serbiei încă din 2001. Indiferent dacă Serbia impuse sancțiuni Rusiei sau nu, costurile vor fi mari”, a spus și  președintele sârb Aleksandar Vučić, într-un recent interviu. Încă de la începutul războiului, Vučić a spus că nu este dispus să sacrificele interesele Serbiei în favoarea altor state.

De altfel, contractul cu Rusia privind furnizarea de gaze expiră la sfârșitul acestei luni. Spre deosebire de restul țărilor europene, care fie reduc livrările din Rusia, fie au anunțat că vor renunța cu totul la ele, Serbia vrea să prelungească acordul cu Moscova. „Trebuie să o facem. Înainte să ne diversificăm sursele de gaz, trebuie  să o facem, trebuie să supraviețuim”, a spus liderul sârb.

Legături strânse cu Rusia și China

Potrivit Financial Times, liderii europeni au spus în repetate rânduri că văd Serbia ca o viitoare membră a UE, însă în privat legăturile Belgradului cu Moscova și Beijing provoacă iritare. Pe de altă parte, o poziție foarte dură față de Serbia nu ar face decât să consolideze legăturile acesteia cu Rusia și China.

Digisport.ro

FOTO Au apărut primele imagini: Ion Țiriac a primit ”bijuteria” după 5 ani! ”Nu întrebați cât costă, că e obscen”

Recent, Serbia a cumpărat sisteme de rachete anti-aeriene FK3, de producție chineză,  iar oficialii europeni nu au fost încântați că un stat-candidat cumpără armament din China. Serbia a mai cumpărat avioane de vânătoare din Franța și drone din Turcia, alimentând suspiciunile că ar declanșa o cursă a înarmărilor în Balcanii de Vest, o zonă încă instabilă. Belgradul s-a justificat prin faptul că și alte țări din regiune au cumpărat armament.

Pe lângă  problemele din relația cu Kosovo, și în Bosnia-Herțegovina cresc tensiunile întrucât Republica Srpska, organismul care reprezintă sârbii bosniaci au cerut  o autonomia mai mare, iar liderul RS, Milorad Dodik, chiar a anunțat că republica își va forma o armată separată. Deși îl sprijină pe Dodik,  Vučić l-a convins să renunțe deocamdată la proiectul unei armate separate a sârbilor din Bosnia.

Traumele sârbilor legate de Occident

Poziția politicienilor de la Belgrad nu este fără sprijin popular din partea sârbilor. Chiar dacă unii au ieșit în stradă pentru a-și arăta sprijinul pentru Rusia, puținii refugiați ucraineni ajunși în Serbia au fost primiți foarte bine, iar bombardarea orașelor ucrainene le-a adus aminte sârbilor de traumele pe care ei le-au suferit în 1999. Pe de altă parte, aceștia diferențiază între prietenia tradițională ruso-sârbă și regimul lui Putin.

„Războiul și despotismul sunt principalii inamici ai libertății și, în privința asta, poporul sârb nu are nicio dilemă și nu ar vrea să trăiască sub un regim autoritar  ca cel din Rusia lui Putin”, declara, pentru Euronews, Zoran Stojiljkovic, profesor de științe politice la Universitatea din Belgrad.

Potrivit acestuia sunt două motive principale pentru care sârbii condamnă destul de discret agresiunea rusă și nu susțin sancțiunile.

„Primul este amintirea sancțiunilor și a bombardamentelor NATO din 1999 care nu aveau nici bază legală, nici legitimitate. Au produs un fel de înțelegere privind teama rușilor față de o extindere NATO către est și pentru insistența lor privind statutul de neutralitate al Ucrainei. Celălalt motiv este dependența energetică de Rusia și convingerea că Rusia este garantul intereselor noastre în problema Kosovo și al balanței de putere din regiune”, a spus politologul sârb.

Aderarea Serbiei la UE, amânată pe termen nedefinit

Serbia a obținut în 2012 statutul de țară candidată pentru aderarea la Uniunea Europeană, însă pro-europenii de la Belgrad au suferit o cruntă dezamăgire în 2019, când președintele Franței Emmanuel Macron a spus că extinderea UE în Balcanii de Vest va fi suspendată până la rezolvarea problemelor interne ale Uniunii, altfel spus pe termen indefinit. Asta în condițiile în care Croația, rivalul sârbilor din regiune, a devenit deja membră UE.

După anexarea provinciei Crimeea de către Rusia în 2014, Serbia nu a impus sancțiuni Moscovei, iar consecința a fost că exporturile către Rusia au crescut.

În plus, sârbii nu au traume istorice legate de relația cu Rusia. Spre deosebire de România, care a fost teatru de război în conflictele ruso-turce din secolele XVIII-XIX, sârbii nu au avut de-a face cu soldații ruși și tradiționalele lor jafuri și violuri. În schimb, Imperiul țarist a sprijinit constant eforturile sârbilor de a se elibera de sub jugul otoman. În al doilea război mondial, comuniștii iugoslavi conduși de Iosip Broz Tito au reușit aproape singuri să alunge trupele germane de pe teritoriul său, fără ca Stalin să poată impune un regim marionetă, aservit Moscovei.