Alimentele de post pe care nu trebuie să le mănânci în Săptămâna Patimilor. Se spune că e mare păcat să le consumi

O mare parte a creștinilor ortodocși țin post în Săptămâna Mare. Anumite alimente nu trebuie să fie însă consumate de oameni în aceste zile premergătoare Paștelui. De exemplu, oțetul și urzicile sunt două alimente care din punct de vedere nutrițional nu sunt interzise în perioada de post, dar pe care legendele le includ în categoria nepotrivită. 

Alimentele de post pe care nu trebuie să le mănânci în Săptămâna Patimilor

Explicația este că, atunci când era răstignit pe cruce, Iisus a fost bătut cu urzici, înțepându-i rănile și stropit cu oțet, pentru a-i provoca și mai multe usturimi. Legenda spune că atunci când a cerut câteva picături de apă, Mântuitorului i s-a oferit tot oțet.

De aici este și obiceiul popular care exclude cele două alimente de pe lista mâncărurilor recomandate în ultima săptămână de post. În Săptămâna Mare se face curățenie generală în gospodării. Curțile sunt măturate, șurile sunt curățate, gardurile sunt reparate și șanțurile adâncite.

În lunea Săptămânii Mari se scoate totul la aerisit, se lipesc și se văruiesc casele, iar mobilierul este spălat și reparat. În Lunea Mare se poate spăla. Până miercuri sunt permise muncile câmpului. După această zi, bărbații muncesc pe lângă casă și își ajută nevestele la treburile gospodărești.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

În noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor

În Joia Mare, fiecare familie duce colaci la Biserică, fiind data limită a slujbelor speciale dedicate morților. Pe lângă colaci, oamenii duc prescuri, vin, miere și fructe pentru a fi sfințite și împărțite, de sufletul morților, parte preotului, parte sătenilor aflați la biserciă, în cimitir sau la casele lor.

Conform tradiției, în noaptea ce premerge Joia Mare sau în dimineața acestei zile se deschid mormintele și sufletele morților se întorc la casele lor. Pentru întâmpinarea lor se aprindeau focuri prin curți, în fața casei sau în cimitire, crezându-se că, astfel, ei aveau posibilitatea să se încălzească.

Focurile de Joi-Mari erau ruguri funerare aprinse pentru fiecare mort în parte sau pentru toți morții din familie și reprezentau o replică precreștină la înhumarea creștină din Vinerea Mare. Aceste focuri se deosebesc de focurile ritualice de peste an, focurile de Mucenici, Lăsatul Secului, San-George sau Sânziene. Ele se făceau din plante considerate a avea virtuți magice (alun, boz, tei).

În Vinerea Mare nu se fac copturi

Focurile se înconjurau cu tămâie și agheasmă, în jurul lor se așezau scaune “pentru morții ce urmau să sosească” și se dădeau de pomană copiilor, vecinilor și rudelor. Obiceiul se mai păstrează în unele sate din zona Montană a Bucovinei.

Digisport.ro

Notele primite de Istvan Kovacs în marile publicații sportive, după Barcelona - PSG 1-4

Joia Mare este ziua în care se prepară cele mai importante copturi pascale: pască, cozonaci cu mac și nucă și babele coapte în forme speciale de ceramică. Pasca cea mai importantă, coptură rituală a Paștelui, se fac din făina de grâu de cea mai bună calitate, cernută prin sită deasă, și are, cel mai adesea, formă rotundă.

Ultima vineri din Postul Mare este numită Vinerea Paștilor, Vinerea Patimilor, Vinerea Neagră, Vinerea Seacă sau Vinerea Mare. Conform tradiției creștine este în ziua în care Iisus a fost răstignit și a murit pe cruce pentru răscumpărarea neamului omenesc sub jugul pactului strămoșesc.

În Vinerea Mare nu se fac copturi. Există credința că dacă cineva se încumetă să coacă în această zi face mare păcat, iar această coptură nu este mâncată nici măcar de pești. Oamenii alergau desculți în această zi prin rouă sau se scăldau în ape curgătoare crezând că vor fi sănătoși pe tot parcursul anului.

În Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiționale

Sâmbăta Mare este ultima zi de pregătire a Paștilor, când femeile trebuie să pregătească marea majoritate a mâncărilor, să deretice prin încăperi și să facă ultimele retușuri la hainele noi pe care urmau să le îmbrace în zilele de Paște. De obicei, în Sâmbăta Mare are loc și sacrificiul mielului, din carnea căruia se pregătesc mâncăruri tradiționale.

Spre deosebire de Crăciun, pentru Paște nu se pregătesc prea multe feluri de mâncare. Principala grijă a oamenilor, înaintea Paștelui, este aceea de a-și primeni hainele, fiecare gospodină trebuind să aibă o cămașă albă, iar bărbații măcar o pălărie nouă.

Sâmbătă seara fiecare gospodină pregătește coșul ce urmează a fi dus la biserică, pentru sfințire. Se așterne un ștergar curat, o lumânare albă, ouă roșii, pască, cozonac, o bucată de slănină, mușchi de porc, șuncă, zahăr, făină, hrean, usturoi, busuioc, cârnați, miel din aluat copt, etc.

Totul se acoperă cu cel mai frumos ștergar pe care îl are gospodina, semn de prețuire a sărbătorii pascale, dar și de mândrie personală.