Sport

Alin Moldoveanu, campion olimpic în 2012, despre spaima de la Rio: “Erau tancurile pe străzi”. Exclusiv

19.04.2021 | 21:26
Alin Moldoveanu, campion olimpic în 2012, despre spaima de la Rio:
Alin Moldoveanu, campion olimpic în 2012, despre spaima de la Rio: "Erau tancurile pe străzi". Exclusiv
ADVERTISEMENT

Alin Moldoveanu este campionul olimpic la “puşcă aer comprimat” 10 metri de la Londra din 2012. Este ultimul sportiv român care a câştigat aurul olimpic la tir, într-o competiţie în care a egalat recordul olimpic în calificări. 

Alin Moldoveanu, campion olimpic în 2012, interviu despre experienţele trăite la JO

În episodul cu numărul 55 al seriei “Olimpicii României”, Alin Moldoveanu a povestit pentru FANATIK peripeţiile prin care a trecut la cele trei ediţii ale Jocurilor Olimpice la care a participat, spunând că cel mai dificil a fost la Rio de Janeiro, unde a dat de tancuri pe străzi şi multe proteste împotriva organizării competiţiei.

ADVERTISEMENT

Deşi s-a impus la Londra în 2012, Alin Moldoveanu a rămas îndrăgostit de ediţia de la Beijing a Jocurilor Olimpice. L-a impresionat amploarea şi organizarea competiţiei din China. Sportivul se pregăteşte pentru Jocurile Olimpice de la Tokyo, acolo unde speră să ajungă după calificările din luna mai.

“Beijing m-a impresionat. Celelalte nu au fost la fel de fastuoase”

Cum ai ajuns să practici tir-ul? 

– Când am fost mai mic am fost pentru prima dată și am rămas. Să știi că nu m-a atras neapărat, dar am rămas în sală. Nu a fost ceva premeditat. S-a întâmplat natural.

ADVERTISEMENT

În 2004 ai câștigat prima ta medalie importantă la Campionatele Europene de la Gyor. A fost momentul în care ți-ai dat seama că poți să faci mai mult?

– Nu neapărat acolo a fost momentul. La juniori am obținut câteva rezultate fruntașe. Un loc 6 la Campionatele Mondiale, un loc 5 la Europene și alea au fost momente am zis că se poate. Dar, într-adevăr, în 2004, am avut confirmarea de la seniori.

Doi ani mai târziu a venit și un argint la Mondialele de la Zagreb…

– Da, între timp am avut câteva rezultate bune la Cupele Mondiale. În 2005 m-am calificat pentru Beijing.  Au fost niște ani în care am avut rezultate susținute.

ADVERTISEMENT

Trecând la Jocurile Olimpice. Cum ți s-a părut prima ediție la care ai participat, cea de la Beijing?

– Aia m-a impresionat. Celelalte nu au fost la fel de fastuoase.

“La  Rio erau supărați pe sportivi. Nu a fost așa de fastuos. Erau cu tancurile pe străzi, nu prea îți ardea de competiții”

Ce te-a impresionat atât de mult?

– Organizarea. A fost impresionant.

Ca sportiv, simți altfel concursurile olimpice? Este ceva special în aceste competiții? 

– La Beijing a fost. În Londra a fost mai puțin, la Rio și mai puțin. Erau ei supărați pe sportivi. Nu a fost așa de fastuos. Erau cu tancurile pe străzi, nu prea îți ardea de competiții.

ADVERTISEMENT

“Au fost probleme mari. Nu erai în largul tău, nu era fast”

Știu că au fost niște probleme…

– Chiar probleme mari. Nu erai în largul tău, nu era fast. Nu era chimia aia pe care am simțit-o la Beijing. La Londra a fost ok, dar deja…

Cu toate acestea, la Londra ai obținut rezultatul carierei. Cum a fost pentru tine Jocurile Olimpice din 2012?

– Nu am mers cu așteptări. Asta m-a și ajutat. Chiar din contră, la Beijing am avut așteptări. Am luat locul 4, dar am ratat medalia. Mulți percep un rezultat după medalie, dar locul 4 este un rezultat foarte bun.

ADVERTISEMENT

“După ce am terminat de tras mi-am spus că am fost ok: «Nu am greșit prea rău, în primii 3 tot sunt. Treaba-i bună!»”

La Londra ai început concursul aproape perfect 599 din 600…

– Da, cu record olimpic egalat. Eu nici nu știam în acel moment. Știam cum am tras, dar nu aveam scorul.

După calificări a mai crescut presiunea pe umerii tăi?

– Nu, am învățat de la Beijing și atitudinea pe care am avut-o era: «Hai să vedem ce se mai întâmplă!».

Când ai realizat că ai câștigat aurul olimpic?

– Când a spus arbitrul stop și m-am uitat pe tabelă. După ce am terminat de tras mi-am spus că am fost ok: «Nu am greșit prea rău, în primii 3 tot sunt. Treaba-i bună!». Dar nu știam că am câștigat.

N-aş putea spune că am realizat mai târziu importanţa medaliei. Am încercat să fiu echilibrat”

Dar când ai văzut locul tău acolo?

– Eh… Deja faptul era împlinit, nu mai aveam emoții, nu mai era.

Unii sportivi realizează că au câștigat aurul olimpic la o perioadă de timp după ce au câștigat. La tine s-a întâmplat la fel?

– N-aș putea spune asta. Am încercat să fiu echilibrat și în declarații și în toate aspectele.

Urmează Jocurile Olimpice de la Tokyo. Ești în grafic?

– Stai să vedem, să mă calific. Sunt în cărți, mai am ultimul concurs în luna mai. El trebuia să fie în februarie în Finlanda, s-a anulat din cauza pandemiei. Croații au spus că le țin ei, mai este o lună până atunci.

“Se simte lipsa concursurilor. Chiar și când am avut primul concurs în țară după o lună de pauză competițională n-a mai fost atât de amuzant”

Te-a afectat perioada de pandemie?

– Nu pot să spun că nu. Se simte lipsa concursurilor. Chiar și când am avut primul concurs în țară după o lună de pauză competițională n-a mai fost atât de amuzant. Au fost mai multe schimbări.

Ce schimbări ai observat?

– Nu mai erau aceleași senzații, ca și cum aș fi luat-o de la zero.

În perioada de izolare ai putut să tragi?

– Am avut un simulator, am tras acolo. Apar mai mulți parametrii, nu e degeaba. Ai ce să faci. Nu e ca și cum chiar ai trage.

“Ceasul ticăie. Nu mai sunt chiar tânăr, deja resimt din ce în ce mai greu. Reflexul nu mai e același”

Pentru viitor ce obiectiv îți mai propui?

– Pentru început, calificarea la Jocurile Olimpice. Apoi mai vedem pentru că ceasul ticăie. Nu mai sunt chiar tânăr, deja resimt din ce în ce mai greu. Reflexul nu mai e același, ne luptăm cu ele. Încerci să nu le bagi în seamă, să mai păcălești, dar o să vedem cât merge.

La Tokyo va fi diferit în condiții de pandemie?

– Da, nu vom sta în Satul Olimpic decât 7 zile. Nu mai are cum să fie ca la Beijing.

“Ajungem la 8 ore de antrenament, dar nu chiar în fiecare zi. Cu pușca este între 2 și 4 ore”

Din ce spui la Beijing ai rămas cel mai impresionat de absolut tot…

– De amploare, de tot. Numai dacă vă uitați la ceremoniile de deschidere vă puteți da seama. A fost și prima participare la Jocurile Olimpice, dar și modul de organizare a fost impresionant. Ce au reușit să facă chinezii de atunci spuneam că nu vor mai fi alții care să repete.

Câte ore te antrenezi zilnic?

– Depinde de perioada de pregătire și ce luăm în calcul. Nu e doar antrenament cu pușca. Facem și fizic și psihologic. Ajungem la 8 ore de antrenament, dar nu chiar în fiecare zi. Cu pușca este între 2 și 4 ore. Este complex și nu poți să spui că faci antrenament doar o oră sau doar două ore. Dacă nu este cum îți convine, mai stai peste program. E fluidă situația și ne adaptăm la condiții și situații.

Alin Moldoveanu, campion olimpic în 2012, despre spaima de la Rio:
Alin Moldoveanu, campion olimpic în 2012, despre spaima de la Rio: “Erau tancurile pe străzi”. Exclusiv
  • 37 de ani are Alin Moldoveanu
  • 2012 este anul în care Moldoveanu a câştigat aurul olimpic la Londra

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoriile NEWS, SPORT sau LIFE