La trei luni după ce a scăpat de mandatul european de arestare, Alina Bica nu se mai ascunde. Fosta șefă a DIICOT s-a asociat cu un cunoscut avocat din Italia, alături de care a înființat firma ”Studio Legale Di Nola & Bica”. Liborio di Nola, partenerul Alinei Bica, este un avocat penalist italian din zona Napoli (Gragnano/Castellammare di Stabia), care l-a reprezentat cu succes pe omul de afaceri Dragoș Săvulescu în procesul de extrădare.
Studio Legale di Nola & Bica se laudă că oferă servicii juridice de înaltă calitate, atât în Italia cât și în străinătate. Site-ul firmei de avocatură este creat în trei limbi: italiană, engleză și română.
Deși, în prezent, este înregistrată ca avocat în Italia, Alina Bica își promovează serviciile pe pagina ei de Facebook exclusiv în limba română. În cele mai recente postări, ea se adresează în mod direct celor care au pe numele lor un mandat eurpean de arestare.
”Pot să acord o asistență juridică calificată și profesională particularizată pe fiecare caz în parte.
Vreau să se înțeleagă: să gestionezi un mandat de arestare european nu este un șablon. Faptul că cineva se uită că alte persoane publice au reușit să își gestioneze un mandat de arestare european și să rămână în statul de executare nu înseamnă că, prin comparație, situația lui este una foarte ușoară și poate fi gestionată cu facilitate.
Pentru că, dacă acele persoane au putut să rămână în statul de executare înseamnă că situația lor juridică a permis acest lucru”, spune Alina Bica, într-o filmare postată pe contul ei de social media.
În ultimii ani, Italia a devenit o destinație preferată de fugarii români, mai ales datorită legislației care permite executarea pedepselor în regim domestic și refuzul extrădării pe baza condițiilor din închisorile din România.
Din ”lotul” fugarilor români în Italia fac parte nume importante de condamnați: Ionel Arsene (fost președinte al CJ Neamț), Mario Iorgulescu (fiul șefului LPF, Gino Iorgulescu), Dani Mocanu (interpret de manele) și fratele său, Dragoș Săvulescu (om de afaceri) sau Daniel Dragomir (fost angajat al Serviciului Român de Informații)
Într-o altă înregistrare, fosta șefă anti-mafia explică și avantajele pe care le are față de alți avocați.
”Am fost procuror 20 de ani. Știu cum gândesc procurorii, știu cum trebuie prezentată și analizată o cauză, cum se corelează ea cu dispozițiile legale naționale și internaționale. Și cred că toate aceste elemente pot să reprezinte o bună premisă în prezentarea cu succes a unei cauze în fața oricărei instanțe”, mai spune fosta șefă a DIICOT.
Alina Bica figurează ca ”avocat stabilit” (avvocato stabilito) în cadrul Baroului din Torre Annuziata, o localitate situată la 25 km de Napoli. Ea este înscrisă într-o listă specială (Elenco Stabiliti) pentru avocații care dețin un titlu profesional obținut în alt stat membru UE și care au dreptul să profeseze în Italia sub titlul de origine.
În România, Alina Bica nu mai are dreptul de a profesa avocatura, după ce Baroul Dolj a decis suspendarea ei în 2016. Acum trei ani, Alina Bica a solicitat Baroului Dolj să fie reînscrisă în tabloul avocaților cu drept de exercitare a profesiei, motivând că nu mai există temei legal pentru menținerea suspendării sale. Până în acest moment, Baroul Dolj și UNBR au refuzat solicitările sale, motiv pentru care fosta șefă anti-mafia încearcă să anuleze decizia de suspendare în instanță.
În prezent, Alina Bica nu mai are pedepse active de executat, în ciuda faptului că a avut mai multe dosare penale deschise pe numele ei. În final, fosta procuroare a rămas cu o singură condamnare, de 4 ani de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului (dosarul Tender).
În octombrie 2025, Curtea de Apel București a decis retragerea mandatului european de arestare, constatând că pedeapsa a fost deja executată în Italia. Alina Bica a declarat în mod repetat că este nevinovată, considerându-se o victimă a sistemului. Ea a acuzat presiuni din partea unor foști lideri ai serviciilor de informații și ai DNA. După retragerea mandatului de arestare, Bica a demarat proceduri pentru a obține despăgubiri de un milion de euro de la statul român pentru celelalte dosare, în care a fost achitată definitiv, însă instanțele românești i-au refuzat cererea. Fosta șefă a DIICOT a declarat că nu se va mai întoarce niciodată în țară.