Discuția despre taxe și impozite s-a intensificat la începutul acestui an, având în vedere că acestea au crescut simțitor, iar mulți români se plâng că trebuie să strângă serios din dinți ca să le poată plăti. În timp ce nici persoanele cu dizabilități nu sunt scutite de biruri, există instituții independente de stat (cel puțin pe hârtie) care nu plătesc, nici în 2026, impozite, deși au averi uriașe. Una din acele instituții este Biserica Ortodoxă Română.
În acest context, vine o întrebare cât se poate de firească: ce sumă ar putea încasa statul român dacă inclusiv Catedrala Mântuirii Neamului ar putea fi impozitată? Construcția gigantică aflată într-o zonă bună a Bucureștiului din punct de vedere al costurilor terenurilor este, fără îndoială, una din cele mai mari și mai scumpe din România. Cu o lungime de aproximativ 126 de metri, edificiul ajunge la 8.000 de metri pătrați cu tot cu scările și anexele din curte. În prezent, statul nu percepe impozit pe Catedrala Mântuirii , deoarece e folosită exclusiv ca lăcaș de cult, iar acestea au scutire de la plată.
Totuși, în clipa în care statul se plânge că nu are bani și caută surse suplimentare de finanțare, apare întrebarea dacă scutirea mai este justificată, mai ales în condițiile în care există alte categorii, de-a dreptul vulnerabile, care nu sunt iertate de biruri. Tema a fost comentată, în exclusivitate pentru FANATIK, de economistul Adrian Negrescu, care atrage atenția asupra inechităților din sistem.
„Sunt o grămadă de instituții care nu plătesc impozit, cum nici guvernul nu plătește. Sunt niște excepții în legislație, dar nu cred că trebuie se ne raportăm doar la Catedrala Mântuirii sau alte biserici mari, cred că trebuie să calculăm dacă toți ar trebui să plătească impozit, toate organizațiile ar plăti.
Un calcul legat de cât ar putea lua statul de la Biserica Ortodoxă este destul de greu de estimat (n. red.: referindu-se la toate clădirile și terenurile pe care BOR le deține la nivel național).
În mod normal, dacă tot vorbim de egalitate în fața legii, ar trebui ca toate organizațiile non-profit din România, indiferent că sunt culte religioase sau ONG-uri, toate ar trebui să plătească taxe și impozite. Includ aici în special cultele religioase și bisericile care, având în vedere că au niște averi uriașe, proprietăți, și nu mă refer doar la bisericile în sine, ci terenuri, chiar terenuri agricole. Ar trebui să fie incluse și ele la impozitare. De ce persoanele cu dizabilități sunt nevoite să plătească impozit pentru locuințe, iar bisericile nu? Având în vedere că are foarte multe terenuri și nu plătesc… E un mare semn de întrebare, care, din punctul meu de vedere, necesită niște explicații.
Nu s-au făcut, în mod oficial, studii sau statistici despre câți bani ar obține statul român dacă ar fi impozitate și bisericile, cu toate proprietățile lor, nu pentru că politicienii nu și-au dorit să afecteze în vreun sens sau altul independența cultelor religioase, că nu vorbim doar de Biserica Ortodoxă, prin prisma protejării interesului enoriașului. S-a mers mereu pe ideea că neavând niște surse certe de finanțare, măcar atât să facă statul, să excedeze de la plata taxelor și impozitelor.
E adevărat că statul are și un rol social și plata taxelor și impozitelor poate să aibă și excepții. Statul are rolul de a-și proteja cetățenii vulnerabili și mă refer la persoanele cu dizabilități, care nu pot să muncească și nu au un venit, deci nu au de unde să plătească impozite. La fel trebuie să ne uităm și la cum ne raportăm când taxăm imobilele, la formele de organizare socială. Trebuie să ne hotărâm dacă taxăm Biserica sau doar ONG-urile sau protejăm cultele deoarece avem o populație care se declară creștină. Orice inițiativă de acest fel ar putea avea, din punctul meu de vedere, consecințe electorale”, atrage atenția, Negrescu, în declarațiile făcute pentru FANATIK.
FANATIK a stat de vorbă și cu alți economiști pentru a afla, cu exactitate, la cât s-ar ridica impozitul care ar fi perceput Catedralei Mântuirii. Experții ne-au spus că există o formulă de calcul extrem de clară, iar pe baza acestuia, am aflat cât ar obține, pe an, guvernul. Așadar, în București, cota de impozitare pentru clădirile nerezidențiale deținute de persoanele juridice este de 1,5%, indiferent de sector.
Valoarea impozabilă nu ține cont de zonă sau de localitate, ci de costul de construcție sau de valoarea rezultată dintr-o evaluare autorizată. Dacă luăm în calcul valoarea estimată la aproximativ 300 de milioane de euro (clădirea propriu-zisă cu tot cu picturile și clopotul poleit cu aur cu chipul Patriarhului Daniel), aplicarea cotei de 1,5% ar presupune un impozit anual de 4,5 milioane de euro! Rotunjind, vorbim de aproape 5 milioane de euro doar dintr-o singură clădire aflată în curtea BOR. Precizăm faptul că acele clădiri ale Bisericii Ortodoxe unde se desfășoară activități economice nu sunt scutite de la taxe.
Dacă doar din impozitarea Catedralei Neamului s-ar putea încasa 5 milioane de euro pe an, ce s-ar întâmplat dacă am extinde calculul la nivel național? Biserica Ortodoxă deține mii de clădiri, terenuri intravilane și extravilane, inclusiv terenuri agricole. Dacă s-ar impozita minimal chiar și lăcașurile de cult, s-ar aduce la bugetul de stat sute de milioane de euro anual.