Ambasada Rusiei, dată în judecată pentru imobilul de 1,4 milioane de euro pe care îl ocupă în București. Cum s-a ajuns în această situație

Ministerul Apărării Naționale a informat că, pe 13 septembrie, la orele 18.05, o dronă Geran folosită de Federaţia Rusă în atacurile asupra Ucrainei a pătruns în spaţiul aerian al României şi a fost interceptată de două aeronave de luptă F-16, care executau o misiune de patrulare aeriană în nordul Dobrogei. Drona a orbitat pentru aproximativ 50 de minute, de la NE de Chilia Veche spre SV de Izmail, şi a părăsit spaţiul aerian naţional în dreptul localităţii Pardina, îndreptându-se către Ucraina.

Patru persoane au fost despăgubite pentru imobilul în cauză

Oleg Lipaev, ambasadorul Federaţiei Ruse la Bucureşti, a fost convocat imediat la sediul Ministerului Afacerilor Externe, în legătură cu încălcarea spaţiului aerian al României de o dronă rusească. „Având în vedere lipsa unei confirmări obiective a provenienței naționale a aparatului zburător, protestul părții române a fost respins ca fiind nefondat și nejustificat. A avut loc o provocare intenționată a regimului de la Kiev, care, temându-se de un eșec militar inevitabil și de răspunderea pentru crimele comise atât împotriva poporului rus, cât și a celui ucrainean, încearcă disperat, prin orice mijloace, să implice alte state europene într-o aventură militară periculoasă împotriva Federației Ruse”, a publicat ambasada pe Facebook.

Sediul Ambasadei Rusiei se află pe Bulevardul Kiseleff, iar secția consulară a ambasadei este într-o vilă de pe strada Tuberozelor. Aceasta din urmă este obiectul unui litigiu în instanță. Pe 10 decembrie 2024, două persoane fizice, P.N. și P.T.C., care au fost despăgubite în instanță pentru acest imobil (construcție+teren), evaluat la 1,4 milioane de euro, au dat în judecată Ambasada Rusiei, obiectul dosarului înregistrat la Judecătoria Sectorului 1 fiind rectificare „carte funciară”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Nu a fost stabilit, încă, primul termen al dosarului, deoarece trebuie așteptat verdictul într-un alt dosar, înregistrat pe 19 iulie 2022 la Tribunalul București, în care cele două persoane fizice care au dat în judecată Ambasada Rusiei au calitatea de intervenienți. În acel dosar, contestatori figurează alte două persoane fizice, rude de-ale lor, iar intimat este Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor (CNCI).

În dosar se arată că, prin decizia de compensare 12.05.2022, emisă de pârâtul CNCI, s-a validat ordinul din 17.08.2016 emis de Ministerul Finanţelor Publice în favoarea celor 4 persoane din speță pentru imobilul situat în strada Tuberozelor, sector 1, Bucureşti (unde se află secția consulară a Ambasadei Rusiei), ce a făcut obiectul dosarului administrativ din 22.08.2016. Au fost acordate măsuri compensatorii în valoare de 3.591.905 puncte, din care s-a stabilit că 88% revin contestatorilor, iar câte 6% celor doi intervenienți. Prin Ordinul din 17.08.2016 emis de Ministerul Finanţelor Publice s-a propus acordarea de măsuri compensatorii în echivalent, pentru imobilul teren situat în strada Tuberozelor, compus din construcţie şi teren, conform sentinței civile din 23.09.2004 pronunţată de Tribunalul Bucureşti şi Sentinţa civilă din 21.10.2013 pronunţată de Tribunalul Bucureşti.

Digi24.ro

Efectele „catastrofale” ale modelului economic al Chinei: Cum facilitează politicile lui Xi prăbușirea industriilor din restul lumii

În cuprinsul ordinului s-a reţinut şi existenţa contractului de donaţie de drepturi litigioase autentificat sub nr. 1617/18.12.2009. Prin această hotărâre judecătorească s-a constatat că se impune emiterea ordinului pentru reclamanţi şi pentru o altă persoană, în calitate de intervenient în interes propriu. Conform contractului de donaţie autentificat sub nr. 1617/18.12.2009 , donatorii au donat către o persoană fizică câte un procent de 3% fiecare din drepturile litigioase privind restituirea în natură sau despăgubiri ce vor fi primite inclusiv pentru imobilul situat în strada Tuberozelor. Conform Contractului de tranzacţie din 18.12.2009 , în vederea stingerii unor litigii, donatorii au transferat către o persoană fizică câte un procent de 3% din drepturile litigioase privind restituirea în natură sau prin echivalent asupra imobilului din strada Tuberozelor, printre alte imobile. Instanța a arătat că, din referatul de verificare a dosarului de despăgubire din 22.08.2016, rezultă că CNCI a stabilit numărul de puncte ţinând cont de următoarele: imobilul este compus din teren în suprafaţă de 1002 mp, cu construcţii descrise conform procesului verbal din 23.11.1969.

Digisport.ro

Alungat de Tottenham, Radu Drăgușin și-a găsit echipă și transferul prinde contur: ”E o obsesie”

Decizia de compensare a fost contestată

S-a reţinut, astfel, că terenul avea destinaţia curţi – construcţii, că se află situat în zona 34-B3. Construcţia era compusă din subsol în suprafaţă de 222 mp, din care sală calorifer 52 mp, boxă 2,18 mp, pivniţă 9,89 mp şi spălătoria de12,25 mp, parterul în suprafaţă de 178,28 mp, etajul 1 în suprafaţă de 185,78 mp, din care balcon 8,87 mp, iar etajul 2 (mansardă) în suprafaţă de 110,7 mp. S-au invocat mai multe corecţii, astfel: pentru construcţie s-a stabilit preţul de 413 euro, pentru că este formată din planşee, reţinându-se şi corecţiile de 0,974 privind lipsa instalaţiei de gaze, 0,9 pentru lipsa tuturor instalaţiilor, 0,75 pentru lipsa finisajelor, 0,7 pentru încadrarea clădirii în cele cu risc seismic ridicat, 0,95 pentru starea tehnică satisfăcătoare, 0,7 pentru suprafeţele situate la demis/subsol, 0,75 pentru suprafeţele situate la mansardă.

Decizia de compensare din data de 12.05.2022 a fost contestată de către persoanele îndreptăţite, prin cererile conexate şi, respectiv, cererile de intervenţie în interes propriu, in termen legal, părţile având interese parţial contradictorii, după cum urmează: reclamanţii au contestat numărul de puncte acordat şi au susţinut că imobilul ar fi trebui evaluat la valoarea de piaţă. Reclamanţii din cererea conexată, intervenienţi în cauză, au susţinut că ar trebui îndepărtate procentele de 12%, că a decedat numitul şi îi sunt încălcate drepturile, neputând fi parte în decizie, au mai susţinut că tranzacţia este lovită de nulitate şi au solicitat recalcularea numărului de puncte. În procesul de evaluare a imobilului pentru care s-a validat propunerea de acordare a măsurilor compensatorii, în cuprinsul raportului de expertiză, expertul a avut în vedere că imobilul se află în zona 34-B3, conform Grilelor notariale din anul 2022, toate calculele fiind efectuate faţă de această grilă, conform obiectivelor instanţei.

Cu privire la teren, a stabilit suma de 669.336 euro, ca fiind produsul dintre suprafaţa de 1002 mp şi 668 euro/mp pentru terenuri intravilane construite. Cu privire la construcţie, a arătat următoarele: S-a stabilit că vechimea construcţiilor la data preluării de către stat (1950) era de 20-25 ani. Cu privire la subsol a reţinut expertul desemnat că trebuie inclus în categoria construcţie cu pereţi portanţi de zidărie de cărămidă + planşee intermediare de lemn, finisaje normale şi o stare de întreţinere bună, conform fişei imobilului, dar şi că nu se impune reţinerea corecţiei pentru clădire cu risc seismic, pentru că imobilul nu a fost pus pe acea listă, deci trebuie aplicată o valoare de 873 euro/mp. S-a reţinut corecţia de 0,7 pentru că e un spaţiu situat la subsol, astfel că a arătat că valoarea este de 304,73 mp * 873 euro/mp * 0,7, adică 186.222,02 euro.

CNCI a susţinut că nu se cunoştea existenţa finisajelor

Cu privire la parter + etaj 1, s-a reţinut că are finisaje normale, o întreţinere bună, deci 541,58 mp * 873 euro/mp, adică 472.801,43 euro. Pentru mansardă s-a reţinut că se aplică aceleaşi caracteristici, cu menţiunea că se impune corecţia de 0,9 pentru nivelul său, de mansardă, rezultând o suprafaţă de 178,07 mp * 0,9, adică 160,26 mp. Astfel, rezultă o valoare de 160,26 mp * 873 euro/mp, aplicându-se şi corecţia din ghid de 0,75 pentru spaţii situate la mansardă, adică 104.931,34 euro. Cu privire la garaj, a arătat că se aplică aceeaşi vechime, finisajele erau considerate normale, iar starea tehnică este satisfăcătoare, conform fişei imobilului, valoarea fiind de 45,16*340 euro/mp, deci 15.344,69 euro.

CNCI a susţinut că nu se cunoştea existenţa finisajelor şi a existenţei instalaţiei de gaze şi că se impune încadrarea în grad seismic ridicat al construcţiei, faţă de vechimea acesteia de 87 de ani. A mai susţinut că aveau alte preţuri sala unde se află caloriferul, spălătoria şi pivnița, impunându-se şi aplicarea corecţiilor de lipsa instalaţiilor, în plus faţă de cele arătate mai sus. Reclamanta a apreciat că ar trebui evaluat imobilul potrivit criteriilor pentru valoarea de piaţă, susţinând şi că apărările pârâtei împotriva raportului de expertiză nu sunt întemeiate. Prin urmare, valoarea totală a despăgubirii cuvenite reclamantei este dată de multiplicarea suprafeței terenului de 1.002 mp, cu valoarea terenului din zona 34/B3 pentru categoria curți – construcții, de 618 euro/mp, adică suma de 619.236 euro, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Instanța a arătat că pentru construcţie se va stabili suma compusă din valoarea de 172.355,28 euro pentru subsol (adică 304,73 mp * 808 euro/mp*0,7), valoarea de 437.596,64 euro pentru parter+ etaj (adică 541,58 mp*808 euro/mp), valoarea de 116.541,07 euro pentru mansardă (adică 160,26 mp * 808 euro/mp*0,9), şi suma de 14.451,2 euro pentru garaj (adică 320 euro/mp*45,16 mp), aşadar suma totală de 1.360.180,2 euro, ceea ce la cursul valutar de la data pronunţării, de 4,9678 lei/euro, semnifică suma de 6.757.103 lei. Pe 8 aprilie 2024, Tribunalul București a admis cererea contestatorilor, dar CNCI și cei doi intimați au formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel București, următorul termen fiind programat pe 25 septembrie 2025.