News
notix pixel id

România poate primi amenzi pentru nerespectarea hotărârilor CJUE, după poziționările lui Dorneanu și Ciolacu. Polonia a pățit-o deja

Polonia urmează să primească o primă amendă uriașă pentru nerespectarea hotărârilor CJUE. Iar România pare să îi calce pe urme, după ce Dorneanu și Ciolacu s-au poziționat împotriva deciziilor curții de la Luxemburg.
13.01.2022 | 13:31
România poate primi amenzi pentru nerespectarea hotărârilor CJUE, după poziționările lui Dorneanu și Ciolacu. Polonia a pățit-o deja
Președintele PSD, Marcel Ciolacu, îl susține pe Valer Dorneanu în disputa cu CJUE. Sursa foto: colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Comisia Europeană este așteptată să impună Poloniei o amendă de circa 70 de milioane de euro pentru că nu a desființat camera disciplinară pentru judecători, o structură similară cu Secția Specială din România (SIIJ), despre care Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) a arătat în decizia din mai 2021 că încalcă dreptul european.

Informația, publicată de Reuters marți, 11 ianuarie, este relevantă pentru țara noastră în condițiile în care obligativitatea hotărârilor CJUE a fost pusă la îndoială de Curtea Constituțională, condusă de Valer Dorneanu, iar coaliția PSD-PNL pare scindată în privința desființării SIIJ.

România, cu Justiția pe urmele Poloniei

Disputa juridică a Poloniei cu Uniunea Europeană este de interes pentru țara noastră în condițiile în care, deși nu se află încă în procedura de infringement, lipsa de acțiune a autorităților de la București privind obligațiile impuse de MCV pare să ducă țara noastră pe același drum. De altfel, România este la un pas să intre în procedură de infringement pentru ignorarea deciziei CJUE din luna mai a anului trecut, prin care se stabilea că înființarea Secției Speciale contravine dreptului comunitar.

ADVERTISEMENT

Astfel, la finalul lunii octombrie a anului trecut, Didier Reynders, Comisarul european pentru justiție, anunța oficial că țara noastră a primit o somație – acțiune premergătoare intrării în procedura de infringement – prin care i se cerea să trimită clarificări privind aplicarea deciziei CJUE.

Judecătorul Dragoș Călin, membru al Asociației Forumul Judecătorilor, susține că în acest moment nu există încă un răspuns oficial al autorităților europene în acest sens.

ADVERTISEMENT

„În cazul Poloniei procedura de infringement este una extrem de avansată, și s-a ajuns în situația în care Comisia Europeană a solicitat deja CJUE să aplice astfel de sancțiuni și ele au fost aplicate, cu titlu provizoriu, de vice-președintele CJUE printr-o ordonanță pronunțată pe 14 iulie. Ca sancțiune era prevăzută suma de 1 milion de euro pe zi.

În cazul României nu există deocamdată niciun fel de informații de la CE decât că a fost emisă o scrisoare către statul român în vederea explicării unor aspecte privind decizia CCR din 8 iunie 2021. Din acea perioadă până acum nu știm nimic despre cum s-a derulat procedura. Pe rolul CJUE nu apare nicio cerere de înscriere din partea Comisiei a unei cauze ce privește România și punerea în aplicare a acelor hotărâri ale Curții. În principiu, cum CJUE este cea care ar putea fi sesizată, ea poate stabili și valoarea sancțiunilor aplicabile României, daca va aprecia in acest sens

ADVERTISEMENT

Raportul MCV a fost comentat și apreciat valoarea lui juridică prin hotărârea CJUE din 18 mai și ulterior pe 21 decembrie 2021. Toate aspectele ce țin de MCV trebuie urmate de statul român. Statul român trebuie să găsească disponibilitate pentru a modifica legislația în așa fel încât tot ce se solicită prin MCV să fie aplicat”, a declarat magistratul pentru FANTIK.

De altfel, mai multe asociații ale magistraților avertizau încă din octombrie anul trecut că nerespectarea unei decizii a CJUE de către statul român poate determina aplicarea unor sancțiuni pecuniare imense, arătând că, în cazul Poloniei, supusă unei proceduri de infringement, sumele de plată s-ar putea ridica la 1% din PIB, adică peste 5 miliarde de euro.

ADVERTISEMENT

Dorneanu și CCR au poziționat România pe urmele Poloniei

După deciziile CJUE mai sus amintite a urmat un comunicat al Curții Constituționale, condusă de Valer Dorneanu, prin care se respingea clar decizia instanței europene. În 23 decembrie, după ce magistrații CJUE au decis că judecătorii naționali pot să nu aplice deciziile curților constituționale dacă aceastea contravin dreptului UE, CCR arăta că efectele deciziei CJUE se pot produce numai dacă s-ar revizui Constituția. Altfel spus, CCR a contrazis în mod direct decizia CJUE potrivit căreia dreptul european are întâietate în fața dreptului național, inclusiv în fața hotărârilor CCR.

Elena Calistru, președintele „Funky Citizens”, este de părere că, după ce președintele CCR și-a exprimat poziția, nu a existat și o poziție oficială a instituțiilor statului român, ceea ce în sine reprezintă un semnal negativ pentru UE. Potrivit acesteia, deși țara noastră nu se află încă în poziția Poloniei, situația rămâne una delicată în contextul noilor mecanisme pentru statul de drept introduse de Comisia Europeană (CE), fapt ce ar putea duce chiar la oprirea finanțărilor pentru România.

ADVERTISEMENT

„Cel puțin ca reacție ulterioară acelei comunicări a CCR, am văzut din mai multe locuri că ar fi un punct de vedere al președintelui Curții, Valer Dorneanu, și nu neapărat o poziție instituțională. Deși acest fapt nuanțează cumva întreaga problemă, el duce discuția înspre o fofilare de responsabilitate. În acest moment lucrurile par undeva suspendate, în starea în care nu a zis nimeni chiar că nu respectă de manieră oficială. Dar totuși președintele CCR s-a manifestat foarte clar, și mai mult decât atâta, Marcel Ciolacu, președintele PSD s-a dus tot pe zona asta. Deci în acest moment pare că avem doar niște reacții pe persoană fizică, și nu neapărat pe instituție. Iar semnalul dat este unul foarte prost.

Noi în acest moment nu suntem încă în situația Poloniei, strict pe calendar vorbind, și strict pe procedura pornită, pentru că, în fapt, ce știm exclusiv pe zona de anticorupție și justiție este că avem o decizie a CJUE care spune că pentru Rămânia recomandările MCV au un caracter obligatoriu, fiind parte din Tratatul de Aderare. Însă, în acest moment, MCV-ul pentru noi nu are un calendar, ceea ce înseamnă că unele decizii pot fi lăsate așa să plutească până nu se știe când”, a declarat Elena Calistru pentru FANATIK.

Potrivit acesteia, chiar dacă pentru România procedura de infringement este încă într-un stadiu incipient, țara noastră ar putea intra sub incidența mecanismului privind statul de drept ce ar putea duce la oprirea finanțărilor UE.

„Cred că următoarea mișcare are legătură cu următorul raport privind statul de drept ce urmează să apară la finalul lunii mai, și este așteptarea ca prin acest mecanism să înceapă condiționările pe partea de fonduri europene. Aici din păcate cred că România se află în situația în care ar putea să cadă sub incidența acestui mecanism odată ce el va fi clarificat. Cazul Poloniei ne arată că, deși a existat această solidaritate puternică a Grupului de la Vișegrad, premierul ceh a început să se distanțeze de Ungaria și Polonia, iar impresia este că undeva din a doua jumătate a anului cel mai probabil vom avea parte de niște sancțiuni mult mai dure pe partea asta de mecanisme a UE privind alocările de fonduri.

E posibil ca ai noștri guvernanți să aibă impresia că mai au timp, sau că încă nu sunt în situația Poloniei unde a venit nota de plată. Însă, lucrurile par să se așeze într-o direcție în care acest lucru e doar o chestiune de timp, care cred că se va întâmpla încă de anul asta”

Cu siguranță vom avea o procedură de infringement

Deputatul PNL, avocatul Cristian Băcanu, secretar al Comisiei Juridice de la Cameră, susține că România va intra cu siguranță în procedură de infringement, iar soluția este transpunerea cât mai rapidă în legislație a recomandărilor MCV.

„Cu siguranță vom avea o procedură de infringement în ceea ce privește România. Evident, modelul polonez este unul, dar un alt model este cel privind situația Germaniei, unde deja există o astfel de procedură în curs după decizia Curții Constituționale a Germaniei din 5 mai 2020 cu privire la un program de cumpărare a unor obligațiuni. Vorbim la fel de un infringement judiciar. Ce pot face autoritățile române? În primul rând, avem nevoie de o abrogare cât mai rapidă a normelor care prevăd funcționarea SIIJ, avem nevoie de o reglementare la nivelul Inspecției Judiciare, avem nevoie de o respectare de către magistrați a deciziilor CJUE și de ignorare a deciziilor CCR, atunci când acestea din urmă contravin dreptului UE. Dreptul comunitar, potrivit Art. 148 din Constituție are prioritate în fața dreptului național.

E adevărat, am văzut comunicatul domnului Dorneanu, foarte interesant, pentru că în mod normal curțile constituționale nu funcționează pe baza unor comunicate. Comunicatele sunt convins că nu trec prin plen. Sunt emise pentru situațiile ce nu vizează interpretarea unor norme. Ori, când se apucă președintele Curții să emită un comunicat pentru interpretarea unor norme, atunci este destul de grav”, a declarat acesta pentru FANATIK.

Acesta a subliniat faptul că judecătorii români sunt constrânși să respecte deciziile CCR în ciuda hotărârii CJUE pentru că nerespectarea primelor reprezintă o abatere disciplinară.

„Deciziile CCR au afectat destul de mult supremația dreptului UE. Mai e un aspect interesant, nerespectarea deciziilor CCR constituie abatere disciplinară, pe când nerespectarea deciziilor CJUE nu reprezintă abatere disciplinară pentru magistrați. Atunci s-ar putea ca unii magistrați să fie tentați să aibă o atitudine conservatoare cu privire la propria carieră, mai ales în condițiile în care am văzut ce s-a întâmplat cu judecătorul de la Curtea de Apel Pitești care în vară a decis să trimită la refacere un dosar instrumentat de SIIJ pe baza deciziei CJUE”, a subliniat aceasta.

Liderul PSD, de partea lui Dorneanu

Deși nu a fost vorba de o poziție oficială a Curții Constituționale, ci doar de un comunicat de presă, poziția CCR a fost criticată atât de ministrul Justiției, cât și de premierul Ciucă, care au subliniat că prevalența dreptului european asupra legislației interne se aplică în România și că aceasta este în fapt poziția oficială a Guvernului României. „Este cât se poate de evident înscris în Constituţia României că tot ce înseamnă partea de prevalenţă a dreptului Uniunii Europene se aplică şi în România”, a declarat Nicolae Ciucă la finalul anului trecut privind disputa CCR-CJUE.

Alte reacții au fost însă mult mai violente. Iulia Scântei, președintele Comisiei Juridice din Senat a caracterizat comunicatul CCR drept „o glumă proastă”, iar Stelian Ion, fostul ministru al Justiției, a spus că CCR arată „un dispreț total față de soarta țării”.

O poziție discordantă a făcut însă președintele PSD, Marcel Ciolacu, care s-a poziționat de partea CCR în disputa privind aplicarea prioritară a dreptului european. „Înțeleg că există o decizie a CCR în ceea ce privește o Constituție a României. Pentru mine lucrurile sunt foarte clare. Ambele mecanisme, MCV, sunt nedrepte cu România de multe ori.  Mi se pare că aceste mecanisme trebuiau scoase”, a spus liderul PSD miercuri, 5 ianuarie, într-o intervenție la postul Antena3.

În opinia Elenei Calistru numirea lui Cătălin Predoiu nu reprezintă un semnal că lucrurile se vor mișca repede la București în ceea ce privește reformele din Justiție. O nouă perioadă de pasivitate a guvernanților s-ar putea întâlni cu noile mecanisme ale UE ce ar putea atrage sancțiuni pe partea alocărilor de fonduri europene, a subliniat aceasta.

„Pentru mine semnalul a fost dat odată cu numirea domnului Predoiu la ministerul Justiției. Acesta a venit mereu la înaintare în momentul în care interacțiunea cu Comisia Europeană pe partea asta de stat de drept devenise una la limită. Domnul Predoiu este cumva individul care vine și liniștește CE când e vorba de chestiunile de genul acesta, numai că impresia mea este că și Comisia a obosit să primească doar promisiuni din partea autorităților de la București. S-a văzut în ultimul raport MCV unde am avut exact genul acesta de evaluare. Că da, există promisiuni că se vor schimba lucrurile, dar în realitate nu s-a întâmplat mare lucru.

Nu cred deci că se va întâmpla ceva repede, pentru că dl. Predoiu este genul care temporizează, însă nu cred că vom mai avea încotro și va trebui să facem ceva concret în direcția asta”, este de părere Elena Calistru.

Pe de altă parte, deputatul PNL Cristian Băcanu deplânge poziția PSD și a liderului Marcel Ciolacu în această dispută juridică privind supremația dreptului UE versus dreptul național.

„Suntem într-o situație foarte complicată aș spune. Și politic dar și juridic. Cred că domnul Ciolacu este indus în eroare de câțiva juriști de la PSD, pentru că acesta nu este de specialitate. Probabil a fost indus în eroare și de poziția domnului Dorneanu, care mai are puțin și-și termină mandatul, dar cred că încă se mai duce periodic să-și plătească cotizația de partid la PSD. Altfel, soluția rămâne complicată, pentru că e nevoie de una corectă tehnic și acceptabilă politic. Adică, în momentul în care ajunge în parlament, dacă am vota doar noi cei de la PNL, lucrurile ar fi destul de simple. Dar nu votăm doar noi. E destul de greu să obținem o soluție care să aibă majoritatea în parlament și care să fie, așa cum am spus, și corectă tehnic”, a explicat deputatul PNL.

 

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Abonează-te acum la Taifasuri și poți câștiga premii de vis!
  • Nr. 866. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri