News

An şcolar fără olimpiade și concursuri. Cum îşi bat joc autorităţile de elitele ţării: “O nedreptate generațională”

11.02.2021 | 19:46
An scolar fara olimpiade si concursuri Cum isi bat joc autoritatile de elitele tarii O nedreptate generationala
Fără olimpiade și concursuri școlare. Cum îşi bat joc autorităţile de elitele ţării: “O nedreptate generațională”. Foto: ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO via hepta.ro
ADVERTISEMENT

Inspectoratul Școlar al Municipiului București (IȘMB) a transmis miercuri un document către inspectoratele școlare de sector și unitățile de învățământ preuniversitare de stat și particulare din București potrivit căruia Ministerul Educației și Cercetării (MEC) și IȘMB nu organizează în anul școlar 2020-2021 concursuri și olimpiade școlare. Mai mult, informează inspectoratul, nici una dintre instituții nu va recunoaște diplomele sau certificatele obținute de elevi sau profesori la concursurile naționale organizate de societățile științifice pe specialități.

Unul dintre olimpicii României a explicat pentru FANATIK cum este afectat de aceste decizii și care este principala sa dezamăgire față de abordarea Ministerului.

ADVERTISEMENT

Profesorul universitar Andreea Paul ne-a declarat la rândul său că aceste decizii constituie “o greșeală fantastică” și “o nedreptate generațională” la adresa unor copii care pot fi “cei mai buni din lume”.

An școlar fără concursuri sau olimpiade

Potrivit informării IȘMB, “în contextul pandemiei de COVID-19, în anul școlar 2020-2021, Ministerul Educației și Cercetării, precum și Inspectoratul Școlar al Municipiului București, nu organizează concursuri și olimpiade școlare“.

ADVERTISEMENT

“Concursurile organizate de către diferitele societăți științifice pe specialități (de exemplu: Societatea de Științe Matematice, Societatea Română de Fizică sau Societatea pentru Excelență și Performanță în Informatică) nu implică în vreun fel inspectoratul școlar si/sau Ministerul Educației si Cercetării, participarea cadrelor didactice și a elevilor la aceste competiții fiind voluntară”, mai precizează instituția.

Foto: Facebook Cătălin Osiceanu

Aceeași informare mai precizează că “eventualele documente eliberate de către organizatori pentru persoanele implicate/participante la concursuri – cadre didactice, elevi (diplome, certificate), nu vor fi recunoscute de Ministerul Educației și Cercetării și nici de Inspectoratul Școlar al Municipiului București și nu vor putea fi punctate la gradațiile de merit (în cazul cadrelor didactice), nu vor fi luate în considerare pentru acordarea burselor de performanță (în cazul elevilor)”.

ADVERTISEMENT

“Faptul ca Ministerul Educaţiei nu dorește să-mi recunoască acest merit este dezamăgitor”

Am încercat să aflăm ce părere are un olimpic despre această decizie. Alexandru Toader este elev în clasa a XII-a la ICHB – Liceul Internaţional de Informatică Bucureşti și este olimpic național la matematică și internațional la robotică, fiind premiat cu medalia de argint la prestigioasa Olimpiadă a Geniilor, care are loc anual în SUA.

„Eu, personal, fiind elev al unui liceu privat, nu am beneficiat de bursa acordată pentru premiile la olimpiade, dar, pentru elevii înscriși în sistemul public de învățământ, aceasta reprezenta o recompensă pentru toată munca depusă pe parcursul anului, pe care Ministerul a hotărât că nu mai dorește să o acorde.

ADVERTISEMENT

Faptul că premiul la olimpiadă putea echivala examenele de admitere la diverse facultăți m-ar fi ajutat pentru că ar fi însemnat un motiv de stres în minus, dar doar cam atât, deoarece, în mod evident, oricine este capabil să obțină premiu la olimpiada națională, este capabil și să treacă de oricare dintre acele examene”, a declarat Alexandru pentru FANATIK.

El a mai explicat și că această decizie este una dezamăgitoare pentru elevii care fac performanță și care aleg să-și continue studiile în țară. Dispare astfel motivația de a rămâne în România la facultate.

“Pentru mine, principalul motiv pentru care particip la olimpiada de matematică, indiferent de organizator, este onoarea pe care reușita la acest concurs mi-o conferă, iar faptul ca Ministerul nu dorește să-mi recunoască acest merit este dezamăgitor. De fapt, aceasta e principala mea nemulțumire legata de decizia Ministerului. Din cei 20 de elevi din clasa mea, care este una de olimpici naționali și internaționali, doar eu și un alt coleg am ales să studiem în țară, deși puteam opta oricând pentru o universitate de prestigiu din afară.

Faptul ca Ministerul Educației nu își asumă nici organizarea acestor concursuri și nici nu dorește să recunoască meritele participanților va fi un motiv în plus pentru elite să își dorească să studieze la universități din străinătate, într-un sistem care știe să își aprecieze valorile”, a concluzionat olimpicul.

“De educația de performanță au nevoie și această generație și economia României!”

Andreea Paul, conferențiar univ. dr. la Facultatea REI – ASE și președinte INACO (Inițiativa pentru Competitivitate), consideră deciziile MEC o greșeală care se adaugă la “bătaia de joc generalizată, la neprofesionalismul cu care este tratată educația în România”.

“Cred că e o greșeală fantastică și mă duce genul acesta de abordare cu gândul la meduze. Meduzele sunt cele care au supraviețuit peste 500 de milioane de ani fără creier. Și probabil asta dă speranță și decidenților actuali.

Mi se pare de neiertat și de-a dreptul meschin să trâmbițezi sus și tare că dai burse pe criterii de performanță pentru cei cu rezultate bune la olimpiadele organizate la nivel județean și național, în condițiile în care, anul trecut, nu s-au organizat aceste faze. Iar anul acesta, iată că se respinge nu doar organizarea de către instituțiile publice a acestor concursuri, ci se opun chiar și celor care reușesc să organizeze așa ceva pe principiul voluntar și mă refer la societățile științifice de profil.

Mie mi se par foarte fericite inițiativele acestor comunități de profesioniști voluntari. din punctul meu de vedere, părinte, profesor, este aberant ce se întâmplă și mi se pare încă un pas adăugat la bătaia de joc generalizată, la neprofesionalismul cu care este tratată educația în România”, a spus Andreea Paul pentru FANATIK.

Președintele INACO este de părere că olimpicii au nevoie de contactul cu alții copii cu pasiuni similare și că dacă există voință, acest tip de competiții pot fi organizate cu respectarea normelor de protecție sanitară.

“Din perspectiva copiilor mă gândesc acum. Ei au nevoie de proiecte educaționale colaborative, dar au nevoie, în egală măsură, de competiții care îi animă, îi antrenează, le aduc satisfacții acestor copii, indiferent că sunt câștigători sau perdanți într-o olimpiadă națională sau într-un concurs național. Satisfacția participării și a întâlnirii cu alți copii cu pasiuni similare este foarte necesară acestor generații, private de contactul social deja de un an de zile.

Ajung și la motivul epidemiologic care stă la baza acestui gen de decizii. Să fim obiectivi! dacă am ține cu adevărat la calitatea educației, la interesul copiilor, atunci am asigura condițiile de desfășurare în condiții de protecție sanitară, la distanță, punem doi metri nu un metru! Că la olimpiadă nu e chiar atât de mare înghesuială! Dar celor care doresc să participe trebuie să le asigurăm condițiile sanitare de protecție necesare ca să poată să-și etaleze munca, pasiunile, cunoștințele acumulate. Copiii aceștia chiar muncesc și foarte mulți își doresc să participe.

Doar voință să fie. Dacă există voință, găsim și căile potrivite pentru a da satisfacție acestor copii minunați. Și aici mai e un lucru de spus. În România sunt copii foarte buni, care sunt buni nu doar la nivel național. Pot fi printre cei mai buni din lume. Și să-i privezi de această șansă, de această oportunitate mi se pare de neiertat. Și anii trec. Copiii cresc, nu așteaptă nici trezirea instituțiilor publice, nici reformarea instituțională școlară, nici a programei. Copiii aceștia nu au timp să ne aștepte pe noi adulții cu trezirile noastre întârziate!”, spune Andreea Paul.

Olimpicii, în special cei care sunt anul acesta în clasa a XII-a pierd șansa de a intra la o facultate fără examen de admitere, doar prin recunoașterea rezultatelor notabile la competițiile naționale și internaționale și acest lucru “ar fi o nedreptate generațională”.

“Eu predau la ASE și, într-adevăr, în facultățile de profil pot fi acceptați elevii cu rezultate notabile la concursurile internaționale și naționale. E păcat de la Dumnezeu să le tăiem picioarele din acest punct de vedere și ar fi o nedreptate generațională pentru că anii trecuți am făcut acest lucru și, foarte probabil, anii viitori vom organiza, sper eu serios, aceste competiții și vom acorda în continuare burse de studii.

Și sigur, unii dintre ei optează pentru universități în străinătate și acolo au nevoie de rezultatele acestea deosebite de care ei sunt capabili. Pe baza unui efort fabulos. Al copiilor, al familiilor, al profesorilor care-i pregătesc. Deci din respect pentru muncă, pentru educație de calitate, la standarde înalte, cred că ar trebui să revenim asupra acestei decizii și să ajutăm inspectoratele școlare să se mobilizeze, în frunte cu Ministerul Educației și să organizeze aceste concursuri!”, a mai declarat profesorul universitar.

Pe de altă parte, a ținut să sublinieze președintele INACO, nu trebuie uitați nici elevii care nu au putut ține pasul cu educația online și care au nevoie de ajutor.

“În oglindă, vă spun sincer că nevoia unei evaluări naționale la toate materiile se impune în egală măsură. Și să venim cu cursuri remediale pentru cei care nu au reușit să țină pasul cu educația online. Nu vorbim doar despre copiii performanți în școala publică, ci și despre cei care au nevoie de ajutor. Deci din ambele unghiuri de vedere trebuie abordată problema.

De educația de performanță au nevoie și această generație și economia României. Pe deasupra, fac o paranteză, astăzi este Ziua Internațională a implicării fetelor și femeilor în știință și tehnologie. Cu cât ponderea angajaților unei economii în știință și tehnologie este mai mare în totalul angajaților, cu atât nivelul de trai este mai ridicat în acea națiune și calitatea vieții este mai mare. Deci ar trebui să ne preocupe foarte serios, la modul sistemic antrenarea generațiilor actuale mai mult spre domeniile cu încărcătură științifică și tehnologică”, a concluzionat Andreea Paul.

Olimpiadele și concursurile școlare, suspendate din martie 2020

Decizia de suspendare a organizării olimpiadelor și concursurilor școlare a fost luată pentru prima dată la începutul lunii martie a anului trecut ca măsură de prevenire a îmbolnăvirilor cu COVID-19.

“Ca o măsură de prevenire a îmbolnăvirii, ministrul Educaţiei şi Cercetării a hotărât suspendarea desfăşurării tuturor olimpiadelor şcolare judeţene şi regionale, precum şi a competiţiilor sportive, până la o dată care va fi comunicată ulterior”, anunța Monica Anisie, ministrul Educației de la acea vreme.

Competițiile nu au fost reluate până la încheierea anului școlar 2019-2020, iar în luna noiembrie, Ministerul Educației și Cercetării a decis anularea lor și pentru anul școlar 2020-2021, motivând faptul că nu toate olimpiadele ar putea fi organizate online și atunci s-ar crea discriminare între elevi.

“Numărul mare al competițiilor școlare și al elevilor participanți, precum și varietatea modalităților de desfășurare a competițiilor nu permit organizarea competițiilor școlare conform regulamentelor proprii în vigoare. Decizia a organiza doar anumite olimpiade și concursuri școlare în mediul online ar crea o discriminare între elevi. În anul școlar 2020-2021, competițiile școlare, extrașcolare, așa-numitele olimpiade se vor suspenda“, anunța Luminița Barcari, secretarul de stat pentru învățământ preuniversitar de la acel moment.

Mai multe asociaţii ale elevilor au contestat decizia MEC, considerând că aceste competiţii se pot susţine într-un mod sigur, fără a încălca normele de siguranţă şi prin intermediul dispozitivelor din unităţile de învăţământ.

Asociaţia Elevilor din Constanţa (AEC), Asociaţia Elevilor din Bucureşti şi Ilfov (AEBI), Asociaţia Elevilor din Maramureş (AEM) şi Asociaţia Vâlceană a Elevilor (AVE) propuneau ca “olimpiadele să se susţină în unităţile de învăţământ, cu măsurile de protecţie necesare şi sub supravegherea cadrelor didactice. Ceea ce trebuie modificat la vechiul format este deplasarea elevilor pentru etapele judeţene/naţionale. O soluţie ar fi ca elevul să susţină probleme în unitatea de învăţământ la care este şcolarizat, ori în localitatea de domiciliu”.

Cele patru asociații de elevi argumentau că etapele internaţionale au fost organizate în contextul pandemiei prin platforme digitale. “Având în vedere faptul că suntem printre singurele ţări care au luat măsuri de suspendare a acestor concursuri, solicităm ferm desfăşurarea olimpiadelor şcolare. De asemenea, amintim faptul că olimpiadele promovează excelenţa şcolară şi împing elevii să studieze suplimentar, adesea cedându-şi din timpul lor liber pentru studiu. Astfel, multor elevi români care doresc să se dedice, le sunt acordate anual premii recunoscute atât naţional, cât şi internaţional, precum şi burse de performanţă”, au mai transmis asociaţiile semnatare.

FANATIK a solicitat un punct de vedere şi Inspectoratului Şcolar al Municipiului Bucureşti, dar, până la publicarea materialului de presă, acesta nu a oferit niciun răspuns.

ADVERTISEMENT
Tags: