Analiză. De ce a fost Lombardia atât de afectată de coronavirus. Lecția pe care România trebuie să o învețe cât mai repede

Lombardia a fost cea mai afectată regiune din Italia în urma epidemiei de coronavirus, iar explicațiile pentru acest lucru ar trebui să reprezinte o lecție și pentru România.

Lombardia, cea mai afectată regiune din Italia de coronavirus

În timp ce Lombardia a fost regiunea din Italia cea mai afectată de epidemia de coronavirus, explicațiile pentru acest lucru ar trebui să le ofere o lecție inclusiv autorităților române.

Multe voci spun că legăturile comerciale strânse dintre Lombardia și China, densitatea populației din regiune (cel mai mare număr de rezidenți din Italia) și nivelul mare de poluare sunt factori ce au contribuit la explozia de cazuri COVID-19, notează The Guardian.

Cu toate acestea, Michele Usuelli, medic italian și consilier regional din partea partidului de stânga Più Europa, dă vina pe politică și proasta gestionare a sistemului de sănătate.

Digi24.ro

Cazul ciudat al miliardarului german care și-ar fi înscenat moartea ca să fie împreună cu amanta rusoaică la Moscova

Acesta spune că soarta Lombardiei a început să fie trasată încă din 1990, atunci când guvernul italian a decis descentralizarea sistemului de sănătate, dând regiunilor mai multă autonomie. În același timp, privatizare spitalelor a devenit și ea tot mai răspândită.

Cum a schimbat liberalizarea sistemului de sănătate spitalele din Lombardia

În timp ce alte regiuni au continuat să mențină sistemul de sănătate public, mai mulți guvernatori au permis ca sistemul privat să concureze cu cel public pentru fonduri de la guvern, iar cele care se dovedeau a fi mai eficiente primeau mai mulți bani.

Dacă scenariul vă sună cunoscut, este pentru că, la începutul acestui an, guvernul din România a decis adoptarea unei ordonanțe de urgență care să permită liberalizarea programelor de sănătate prin care spitalele și clinicile private vor putea și ele accesa oricând fonduri bugetare cuprinse în programele de sănătate.

Cu toate că măsura nu este identică cu cea din Lombardia, spitalele și clinicile private vor avea acces la fondurile destinate înainte doar sistemului public, ceea ce va duce la investiții și mai puține într-un sector oricum schilodit de fraude și fonduri mult prea puține.

Digisport.ro

Transformarea fizică a Serenei Williams. Cum arată acum și ce spune legendara sportivă despre corpul ei

Chiar dacă Lombardia a dezvoltat o rețea de sănătate de invidiat, strategia a permis firmelor private să investească în zone de îngrijire care să producă mai mulți bani, fapt ce a dus la o reducere a numărului de paturi din sistemul public, lăsând regiunea slab pregătită pentru a întâmpina și alte nevoi ale pacienților.

„De exemplu, în ultimii 25 de ani, s-a ajuns la o reducere a numărului de departamente în spitale ce aveau ca domeniu de activitate bolile infecțioase.

În plus, s-a înregistrat și o scădere a numărului de doctori ce au urmat specializări ce țin de bolile infecțioase”, spune Usuelli.

Autoritățile, anchetate pentru proasta gestionare a crizei COVID-19

În urma numărului foarte mare de cazuri COVID-19 din regiune, atenția publică s-a îndreptat spre Attilio Fontana, președintele regiunii Lombardia și spre Giulio Gallera, consilierul pe sănătate din zonă, care urmează să fie interogați de procurorii din Bergamo, provincia cea mai afectată de noul coronavirus.

Ca o paranteză, în România au început deja să apară primele dosare penale, ce vizează unități medicale (de exemplu un centru de dializă), sau unități de intervenție (servicii de ambulanță), după ce au fost identificate mai multe nereguli în respectarea măsurilor sanitare, ce au dus la infectarea unui număr mare de oameni, dintre care mulți au decedat.

Investigația făcută de procurorii din Bergamo vizează neglijența criminală a autorităților, focusată pe faptul că liderii din regiune nu au închis la timp spitalele și centrele de îngrijire unde au apărut focare COVID-19.

În România, acest lucru nu se întâmplă, cel puțin pentru moment, cu toate că au existat multe situații de acest gen și în țara noastră, cu precădere în azilele de bătrâni.

Modul în care s-a acționat în vederea limitării răspândirii infecției în regiunea din Italia ne mai spune un lucru. Orașul Codogno și alte 9 orașe au fost imediat închise, spre deosebire de Bergamo, pe care autoritățile l-au lăsat deschis, îndeosebi din cauza presiunii asociațiilor de afaceri.

„În Lombardia, producția nu s-a oprit niciodată complet. Oamenii au continuat să lucreze și în perioada de carantină, fără măsurile de protecție care au apărut ulterior”, spune Arnaldo Caruso, profesor la Universitatea Brescia și președinte al Societății Italiene pentru Virologie.

Revenim pe teritoriul țării noastre și trebuie să facem o paralelă cu Suceava, acolo unde au fost înregistrate cele mai multe cazuri de coronavirus din România.

Cu toate că autoritățile spuneau că de vină pentru focarul COVID-19 din județul Suceava era conducerea Spitalului Județean, abia prin Ordonanța militară nr. 6 s-a dispus carantinarea orașului Suceava și a altor opt comune limitrofe.

Atunci, județul avea deja mai mult de un sfert din toate cazurile înregistrate în acel moment în România (2.109 cazuri în total, 593 în județul Suceava).

Poluarea nu a contribuit la creșterea cazurilor de coronavirus

În Italia, anumite studii au încercat să evidențieze faptul că și poluarea a contribuit la numărul mare de infecții. Cu toate acestea, mai multe companii de cercetare a aerului poluat din Bergamo și Brescia arată altceva.

„Am fost surprinși să descoperim că nivelul de PM10 (particule suspendate) era aproape la fel în Brescia și Verona, dar Verona a scăpat mai ușor. Nivelul din Bergamo era chiar mai scăzut decât în Verona”, spune Gianenrico Senna, președintele Societății Italiene de Alergie, Astm și Imunologie Clinică.

Ca o comparație, în România, cele mai poluate orașe sunt Iași, București și Brașov, însă tot în Suceava au fost confirmate cele mai multe cazuri COVID-19, ceea ce face ca argumentul legat de poluarea aerului să nu fie luat în calcul în acest caz.

Astfel, Lombardia ne oferă o lecție importantă despre ce presupune liberalizarea sistemului de sănătate, cât de importantă este acțiunea imediată a autorităților și ce trebuie făcut atunci când aleșii nu-și fac treaba corespunzător.

România, ai înțeles?