News
notix pixel id

Analiză dură a situaţiei dezastruoase din România. Klaus Iohannis, desfiinţat: “Suntem pe locul mortului în Europa și este numai creația președintelui”

Klaus Iohannis a fost „taxat” de politologul Cătălin Avramescu, acesta susținând că Președintele este incapabil să forțeze litera Constituției și să ia măsuri dure, deși, dincolo de criza politică, România este distrusă de Coronavirus
22.10.2021 | 17:09
Analiză dură a situaţiei dezastruoase din România. Klaus Iohannis, desfiinţat:
Analiză dură a situaţiei dezastruoase din România. Klaus Iohannis, desfiinţat: "Suntem pe locul mortului în Europa și este numai creația președintelui"
ADVERTISEMENT

Situația infectării cu virusul SARS-CoV-2 a depășit demult stadiul de „alarmantă”, în condițiile în care, în România, s-au înregistrat peste 15.000 de cazuri noi și aproape 400 de decese. Dincolo de criza pandemică, ne aflăm și în plină criză politică, iar profesorul de științe politice Cătălin Avramescu îl consideră pe președintele Iohannis drept principalul vinovat pentru situația creată.

„Am condus timp de trei ani și jumătate Cancelaria Prezidențială și cunosc întregul proces prin care, în acest domeniu, gândirea ajunge la luarea deciziei. Unde există acum acest „aparat”, aflat în spatele deciziilor lui Klaus Iohannis? Pentru că pare să le ia dintr-o lovitură, ca la golf, sau poate că discută cu ciobanul acel din reclamele de la telefoane mobile! Am circulat mult în Europa și am observat cum funcționează instituțiile, în diverse situații. Nicăieri nu am mai văzut așa ceva!”, a declarat, în exclusivitate pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

Motivația spuselor profesorului de la catedra de Științe Politice a Universității București este dată de lipsa consilierilor competenți pe probleme de sănătate, dar nu numai: „Iohannis nu are consilieri profesioniști în materie de sănătate și de politici publice. Dar, mai grav este faptul că nu are nici consilieri specializați în politică internă, iar acest fenomen poate fi observat pe site-ul Administrației Prezidențiale”.

ADVERTISEMENT
Profesorul de științe politice Cătălin Avramescu (sursa arhivă personală Cătălin Avramescu)
Profesorul de științe politice Cătălin Avramescu (sursa arhivă personală Cătălin Avramescu)

Profesorul Cătălin Avramescu: „Suntem pe locul mortului în Europa și situația în care ne aflăm este 100% creația președintelui Iohannis”

Discuția cu politologul Cătălin Avramescu a început de la faptul că toate datele demonstrează că România a devenit „cancerul Europei” în materie de infectări cu virusul SARS-CoV-2. Există voci care susțin că vaccinarea trebuie să devină obligatorie, dar și păreri care se prevalează de dreptul la liberul arbitru, teoretic, un concept democratic. Și totuși, până unde trebuie să se „întindă” democrația (a se citi aici exclusiv respectul față de propria decizie a cetățeanului) și unde este necesar să intervină factorul obligatoriu, atunci când o persoană nevaccinată devine un pericol letal față de cei din jur?

„Ne aflăm pe un loc absolut nedorit în materie de morți. Am văzut un grafic înspăimântător. Dintre cei aproximativ 1200 de oameni care au murit, miercuri, pe tot cuprinsul UE, jumătate erau români. Suntem pe locul mortului”, a declarat interlocutorul nostru.

ADVERTISEMENT

De aproape două săptămâni, cifrele referitoare la pandemie sunt tot mai îngrijorătoare. „Autoritățile, în frunte cu președintele Iohannis, au vorbit despre restricții, dar la modul general. Pe plan european nu există controverse. Este vorba exclusiv despre discuția privitoare la introducerea Certificatului verde pentru angajații de la stat și pentru cei de la privat”, a continuat Avramescu.

Profesorul universitar susține că senzația pe care a oferit-o Klaus Iohannis nu a fost cea a unui om preocupat de situația în care se găsește țara: „A făcut câteva declarații laconice și apoi a plecat. Aceasta este imaginea unui șef de stat apăsat de greutatea momentului?”

ADVERTISEMENT

Apoi, atacul la adresa șefului statului a venit frontal: „Pe lângă faptul că este neinformat din punct de vedere profesional și că nu are nicio autoritate, nicio dorință de a comunica ceva în materie de pandemie, necazul este că situația în care ne aflăm este, în proporție de 100%, creația lui Iohannis. A suprapus pandemia peste criza politică. Însă, dacă epidemia a apărut din cauze, să le spunem „naturale”, criza politică ține de… omul fără minte. Nu mă pot exprima altfel, pentru că nu aveam nevoie de o astfel de criză” .

Președintele Iohannis, la Congresul PNL de anul acesta (sursa hepta.ro)
Președintele Iohannis, la Congresul PNL de anul acesta (sursa hepta.ro)

PNL, un partid „breloc”, pe timp de criză pandemică și politică?

O primă concluzie tristă a apărut din capul locului. Mai mult, aceasta a evidențiat legătura strânsă dintre criza provocată de maladie și criza politică. Se pare, însă, că lucrurile sunt și mai complicate…

ADVERTISEMENT

„Nu doar acest capitol este important. Dacă privim statisticile din 1990 încoace, vom observa că, din păcate, suntem la fundul sacului în aproape toate domeniile, de la numărul bolnavilor de tuberculoză, la cel al copiilor născuți din mame minore, la care se adaugă bolile cu transmirere sexuală și numărul de decese provenite din accidente rutiere”, a subliniat Avramescu.

„De asemenea, ne aflăm pe o poziție  fruntașă, cu ghilimelele de rigoare, și în clasamentele corupției europene. Toate acestea demonstrează că democrația noastră nu atinge nivelul decenței. Performanța politicienilor noștri este de-a dreptul indecentă”, a evidențiat politologul.

ADVERTISEMENT

Specialistul intervievat este de părere că a crea și, mai ales, a întreține o asemenea criză „dublă” este, în mod firesc, o situație de necrezut, în contextul european actual.

Acesta a argumentat, de asemenea, în stilul său, „plastic”: „Criza politică nu este creația lui Cîțu sau a lui Ciolacu. Ei sunt instrumente. În schimb, președintele și-a dorit un PNL-breloc, pe care să-l controleze, și nu a contat care sunt costurile acestei operațiuni, care, sunt convins că, după părerea sa, urma să fie simplă. Klaus Iohannis are idei puține și crede că, în politică și în societate, lucrurile sunt simple”.

Fostul șef al statului, Traian Băsescu (sursa hepta.ro)
Fostul șef al statului, Traian Băsescu (sursa hepta.ro)

O comparație, mai mult sau mai puțin „subiectivă”, cu Administrația Băsescu

Așa cum povestește, Cătălin Avramescu a condus, timp de trei ani și jumătate, Cancelaria Președintelui României și cunoaște „bucătăria deciziilor politice”. Din acest motiv, a recurs la o comparație între modul în care se derulau evenimentele în timpul situațiilor dificile pe vremea Administrației Băsescu și felul în care decurg lucrurile acum.

„Poate sunt subiectiv, dar îmi amintesc că, atunci când avea de discutat chestiuni politice serioase, președintele Traian Băsescu era înconjurat de oameni specializați, precum Cristian Preda, decanul Facultății de Științe Politice a Universității din București, sau unul dintre cei mai importanți sociologi, Sebastian Lăzăroiu”, a rememorat persoana intervievată.

„Pe parcursul stării de urgență, toate democrațiile adoptă măsuri dure!”

Revenind la punctul de plecare al discuției, și anume la varianta adoptării unor măsuri cu adevărat drastice, menite să stopeze acest nou val pandemic, Cătălin Avramescu este de părere că se poate discuta la nesfârșit despre domeniul drepturilor individuale și mai exact până unde se întind capacitatea și autoritatea statului de a impune cetățenilor anumite restricții. Însă, în această perioadă, ne aflăm într-o situație excepțională, de urgență…

Profesorul universitar a explicat, în acest sens: „Observ că marii politicieni, care au tot făcut comitete de urgență și comandamente, nu au reușit să ia măsurile instituționale legale și necesare pentru impunerea stării de urgență. Aceasta a rămas exclusiv pe hârtie. Nici nu poate fi altfel, atunci când politicienii fumează în birouri, umblă fără măști, practic nu respectă propriile regulamente…”

Fostul consilier prezidențial consideră că, încă din primăvara anului trecut, trebuia lămurit faptul că, „în această perioadă nu trăim într-o democrație normală, ci într-o stare de urgență. Într-o astfel de situație, toate democrațiile cunoscute adoptă măsuri excepționale, dure. Priviți cum stau lucrurile în țări precum Marea Britanie, Australia, SUA sau Coreea de Sud”.

Avramescu susține că în timpul stării de urgență nu sunt valabile instituțiile obișnuite. „Într-o asemenea situație, este incacceptabil ca cineva să trăncănească ore întregi, la televizor, aberații legate de dreptul său de a nu se vaccina. În timpul stării de urgență epidemiologică acționează o singură exigență, aceea de a opri eficient și rapid propagarea pandemiei, care nu ține de drepturile individuale”, apreciază Avramescu.

„Virusul nu ascultă prelegeri despre Thomas Jefferson și nu citește Declarația Drepturilor Omului”

În stilul său plastic, profesorul universitar a făcut un recurs la istoria democrației, recurgând la o paralelă cu adaptabilitatea conceptelor înglobate în acest sistem la realitățile contemporane.

„Virusul nu stă să asculte prelegeri despre Thomas Jefferson și nu citește Declarația Universală a Drepturilor Omului, înainte de a pătrunde în celule și de a cere să se multiplice. Împotriva virusului trebuie luate măsuri rapide, radicale și medicale. Iar atunci se declară starea de urgență, dar la modul serios, nu glumeț!”, a punctat interlocutorul FANATIK.

Cursul de științe politice” a continuat, la fel de interesant: „Democrația a avut, deopotrivă, lăudătorii și criticii săi, încă de la începuturi. În tratatul său intitulat „Republica”, Platon arăta că >. Altfel spus, depinde de noi să facem dintr-un regim, care nu este neapărat unul foarte rău sau foarte bun, unul suportabil. Din păcate, se pare că, din când în când, în România, nu izbutim ceea ce alți europeni reușesc, cel puțin de la sfârșitul Războiului Rece încoace”.

Analistul politic este de părere că datoria „aleșilor” noștri este să creeze regimuri politice care să funcționeze decent, nu neapărat spectaculos. Mai ales că, așa cum a amintit în treacăt de cazul Gabrielei Firea, infectată recent cu Coronavirus, „chiar și unii dintre antivacciniștii de carieră s-au vaccinat”…

Important este că măsurile dure luate de majoritatea statelor nu au fost instituționalizate „pentru eternitate”. Însă, democrațiile importante și performante nu au ezitat să adopte măsuri radicale, atunci când interesul public a impus o reacție pe măsură. Iar exemplele sunt edificatoare:

 „Dincolo de limitarea libertății de mișcare sau de impunerea vaccinării, în perioadele de război, democrațiile moderne au impus recrutarea obligatorie. Acum, noi ne smiorcăim că ni se bagă un ac în umăr. Dar, să ne amintim că, acum câteva decenii, milioane de tineri au fost luați pe sus și trimiși, în numele statului și al democrației, să lupte în găuri umplute cu noroi, iar mulți dintre aceștia nu s-au mai întors, au rămas în pământul murdar și zdrobit de obuze”.

Autoritățile locale, protejate de „Constituția aberantă, opera unui sistem totalitar”

O altă problemă care poate fi ridicată de actuala Constituție este cea a diferențelor legate de modurile de sancționare a demnitarilor aleși. Spre exemplu, partidele și mai ales politicienii pot deveni subiecții unor Moțiuni de cenzură, provocării alegerilor anticipate și chiar suspendării, așa cum este cazul șefului statului. În schimb, chiar și în situația gestionării defectuoase a unor situații de criză, autoritățile locale sunt protejate și pot deveni sancționabile doar în condiții deosebite (n.r demisie, incompatibilități, acte de corupție dovedite).

Din acest motiv, Cătălin Avramescu s-a referit și la oportunitatea unor modificări legislative: „Constituția din 1991 este aberantă și reprezintă opera unui regim autoritar. În acea perioadă, România nu era o democrație, ci o țară unde minerii umblau cu ciomegele pe străzi, Securitatea făcea legile, partidele istorice erau înfierate zilnic la Televiziunea controlată de stat, iar sectorul privat aproape că nu exista. Acum, ne uităm la această Constituție ca la o icoană”.

Cu toate acestea, profesorul de științe politice susține că, indiferent de condițiile impuse de legile în vigoare, situația în care ne aflăm poate fi ameliorată.

„Pe de altă parte, pe cât de proastă este această Constituție, ea nu este atât de stupidă precum lucrurile spuse în numele ei. Chiar și în această Constituție există prevederi referitoare la starea de urgență, etc. În plus, există și precedente la nivel european, așadar avem repere”, a continuat persoana intervievată.

Din acest punct de vedere, Avramescu a abordat o retorică fermă: „Degeaba vorbesc unii despre drepturi individuale. În cazurile în care însăși supraviețuirea ordinii publice este amenințată, statul nu are dreptul să impună măsuri raționale, de bun simț, pentru salvarea a milioane de vieți?”…

Infantilismul, principala problemă a României

Discuția, însă, trebuie redusă la esență, și anume la contextul critic produs de noul val pandemic. Cu umor negru, profesorul universitar a pus degetul pe rană: „Milioanele de antivacciniști se lovesc de spectrul omului cu acul. Am trecut și eu prin această fază, dar la vremea aceea aveam 5 ani. Bâzâitul care intervine în momentul apariției doamnei în halat este o fază firească, prin care trecem toți, în copilărie. De fapt, extrema problemă a României este infantilismul, nu Constituția sau Declarația Drepturilor Omului”.

Avramescu este convins că, în momentul în care creează mecanisme de stopare a abuzurilor, constituțiile moderne apelează la „acțiuni predictibile, ale unor oameni maturi”.

Imediat, a venit și exemplul: „Pe cât de odioasă devine, în anumite situații, acumularea de putere, aceasta este un gest comis de un om matur. Însă, unul care se tăvălește, smiorcăindu-se pentru că vine doamna cu halat și cu ac, este un infantil. Oare cum construiești mecanisme constituționale, împotriva unor asemenea derapaje? Thomas Jefferson și alți părinți ai Constituțiilor s-au gândit la concepte, nu la niște politicieni care se vor tăvăli pe jos…”

Profesorul Avramescu a încheiat, afirmând cu aplomb că „nu numai cifrele referitoare la efectele pandemiei sunt dezastruoase, ci și stilul nostru de lucru, care este pur și simplu amatoristic”.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria NEWS
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 860. 32 pagini. Doar 5 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri