Fondat în 1918, ziarul este publicat atât în ebraică, cât și în engleză și este considerat ziarul istoric al Israelului, practic cel mai longeviv ziar tipărit în acest moment în Israel. Haaretz are a treia cea mai mare circulație din Israel și este considerat conform Centrului pentru Biblioteci de Cercetare ”cel mai influent și respectat din Israel”.
Analiza este semnată de către cunoscutul diplomat israelian Alon Pinkas, șef de cabinet pentru Sholmo Ben-Ami și David Levy și totodată consilier pentru politică externă pentru Ehud Barak și Shimon Peres. Între anii 2000 și 2004, Alon Pinkas a fost consul general al Israelului în New York și a colaborat, de asemenea, cu televiziunea Fox News din SUA.
Așadar, conform sursei citate, Călin Georgescu este considerat ”un președinte de extremă dreaptă care ar fi proxy-ul lui Putin al haosului în NATO și UE”. ”Odată cu revenirea lui Donald Trump la Casa Albă, România va trebui să-și elaboreze o politică externă echilibrată față de Statele Unite, care să scoată în evidență valoarea geopolitică a țării Acest lucru nu poate fi făcut de un președinte care își ia ordinele de marș de la Moscova”, arată publicația.
Autorul Alon Pinkas își aduce aminte cum ministrul de externe al Israelului în 1987, Shimon Peres, s-a întâlnit la București cu dictatorul Nicolae Ceaușescu. ”Peres mi-a spus câțiva ani mai târziu: L-am întrebat (n.r. pe Ceaușescu): De ce nu introduci glasnost-ul în România? Nu este timpul și e ceea ce trebuie făcut? Ceaușescu s-a uitat la mine nedumerit și a spus: E vorba de fereastră, dacă deschideți puțin fereastra, nu va intra aer curat, ci în schimb furtuna brutală de afară vă va demola toată casa”.
*Glasnost” – deschidere – şi ”Perestroika” – restructurare – aveau să devină simboluri ale erei Gorbaciov. El însăşi vorbea despre o a doua ”revoluţie rusă”. O umanizare a regimului comunist, care dorea să îi facă pe oameni să rămână alături de acest regim pentru că așa își doresc, nu de frică.
”S-a întâmplat oricum, în decursul unei săptămâni în decembrie 1989, iar România nu s-a uitat înapoi. Până acum”, remarcă autorul, completând: ”Mă îndoiesc că orice român care citește asta vrea să-i amintească de domnia terorii și de poliția secretă brutală a lui Ceaușescu, dar iată analogia: dacă România își deschide puțin fereastra pentru a-i permite candidatului de extremă dreapta, extremist și puternic pro-Moscova, Călin Georgescu, să devină preşedinte, casa românească va fi în cele din urmă măturată de Rusia”.
În acest articol, autorul punctează cum românii merg la vot nu pentru a alege între Călin Georgescu și Elena Lasconi, ci pentru a salva țara. Salvarea poate fi doar Elena Lasconi, potrivit articolului publicat în Haaretz, pentru că alegerea lui Georgescu ar însemna ”ipotecarea viitorului României la Moscova în loc de Bruxelles”.
Autorul remarcă cum soarta României a fost mereu influențată de marile imperii din jur, așa cum traiectoria politică a țării s-a întors mereu de la est la vest sau la Imperiul Otoman. Ulterior, Alon Pinkas îi familiarizează pe cititori cu istoria țării noastre, cu momentul în care familia Hohenzollern a încercat să apropie România de vestul european.
Desigur este făcută o paralelă între situația de acum și cea din perioada 1930, când extrema dreapta începea să câștige teren în toată Europa, inclusiv în România. De la naziști la fasciști la legionari, aceștia au reușit să vrăjească populația cam cu ”aceleași atribute ale extreme drepte moderne din România”.
Interesant, în articolul din Haaretz se arată cum România are o valoare geopolitică foarte mare pentru NATO și, implicit, pentru Vladimir Putin, prin simpla ei așezare geografică. ”Lui Putin i-ar plăcea să creeze o axă româno-maghiară necinstită, perturbatoare și strigătoare în inima NATO – exact ceea ce s-ar întâmpla dacă Georgescu va câștiga duminică”, arată Pinkas.
În concluzie, autorul crede că ”o victorie a lui Georgescu ar semnifica inevitabil instabilitate”, mai ales că Donald Trump a dat dovadă deja de ”ostilitate față de Kiev”. Și mai interesant, Vladimir Putin nu ar avea niciun interes ca România să părăsească NATO, ci, mai degrabă, să aibă un cal troian în sânul acestei organizații, un ”proxy al lui Putin și al haosului atât în NATO, cât și în UE”.
”În același timp, (n.r. România) va trebui să elaboreze o politică externă echilibrată față de Statele Unite, care să-și scoată în evidență valoarea geopolitică. Acest lucru nu poate fi făcut de un candidat care își ia ordinele de marș de la Moscova. Acesta este motivul pentru care, având în vedere impredictibilitatea lui Trump asupra Ucrainei și NATO, scrutinul de duminică din România contează”, arată Haaretz.