Procurorii DIICOT verifică mai mulți angajați ai Senatului, sub suspiciunea că s-ar fi ajutat de adeverințe false de salariu pentru a obține credite frauduloase. Se estimează că s-ar fi produs un prejudiciu de 5,7 milioane lei, cu 163 de astfel de adeverințe.
Poliţiştii de la IPJ Prahova- Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au mers la domiciliile a opt suspecţi de comiterea infracțiunilor de înșelăciune, înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, fals în înscrisuri sub semnătură privată și fals în declarații, în municipiul București și în județele Călărași, Dâmbovița și Ilfov.
În perioada 2015-2022, aceste persoane ar fi solicitat și ar fi obținut 163 de credite de la mai multe CAR-uri din țară, folosind documente care conțineau date false, pentru a îndeplini condițiile necesare obținerii acestor împrumuturi.
La audieri au fost duse opt persoane, cu vârste cuprinse între 39 și 72 de ani. Totodată, în urma perchezițiilor au fost ridicate și indisponibilizate opt telefoane mobile, 13.000 de lei și numeroase înscrisuri.
Între persoanele suspectate că s-ar fi folosit de adeverințe false se numără și angajați ai Senatului, după cum a confirmat secretarul general al Senatului, Mario Oprea. “La Senat a venit o ordonanță de predare a unor documente, asta venind pe 23 septembrie. Singurul lucru pe care îl pot confirma e primirea unei ordonanțe de predare a unor documente la data respectivă“, a declarat acesta, la Digi24.
Tot miercuri, DIICOT Bacău a transmis că a pus în aplicare 33 de mandate de percheziție domiciliară pe raza județelor Neamț, Brașov, Ilfov și a municipiului București, într-o cauză în care se efectuează cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.
Grupul infracțional organizat, la care pe parcurs au aderat și alți membri, a acționat în mod coordonat până în prezent, prin activitatea acestuia fiind cauzat un prejudiciu total de aproximativ 2 milioane de euro, în dauna a peste 70 de persoane juridice de pe întreg teritoriul țării, producători sau distribuitori de diferite mărfuri.
Acţiunile de inducere în eroare a persoanelor vătămate au avut loc cu ocazia negocierii, încheierii și derulării unor contracte de vânzare cumpărare mărfuri, pentru care nu a existat niciodată intenția de a le achita, prin transmiterea unor instrumente de plată despre care se cunoștea încă de la completare că nu vor putea fi decontate pentru lipsa disponibilului în cont, în scopul obţinerii unor foloase materiale injuste.