La aproape un an de când justiția română a condamnat prima persoană pentru infracțiunea de negare a Holocaustului, AUR riscă să devină prima entitate sancționată pentru „minimalizarea” exterminării evreilor în timpul celui de-al doilea război mondial.
Deocamdată, Parchetul General a început urmărirea penală împotriva faptei, „in rem”, urmând să se decidă dacă ancheta va viza o persoană anume sau partidul în ansamblul său. Într-o declarație pentru FANATIK, copreședintele AUR Claudiu Târziu a vorbit despre „o coincindeță stranie” în ce privește acțiunea procurorilor.
O eventuală condamnare în instanță ar putea oferi fundamente juridice pentru cei care solicită scoaterea în afara legii a partidului.
Parchetul s-a sesizat din oficiu în urma unui comunicat de presă din 3 ianuarie al AUR, comunicat intitulat „Experimentele ideologice asupra copiilor din România trebuie să înceteze!”
În comunicat erau criticate demersurile de includere în programa școlară a unor noi materii precum Istoria Holocaustului sau Educația Sexuală. „Se constată o acţiune sistematică de subminare a calităţii învăţământului din România prin ridicarea la rangul de „materii” a unor teme minore sau care pot face obiectul unor simple lecţii în cadrul materiilor existente (ex. educaţie sexuală, istoria Holocaustului, etc.), în paralel cu reducerea importanţei acordate materiilor fundamentale pentru formarea noilor generaţii: ştiinţele exacte, Limba şi literatura română, Istoria naţională”, se arăta în respectivul comunicat.
Se pare că formularea „temă minoră” a trezit interesul procurorilor care au invocat articolul 6 al OUG 31/2002 privind interzicerea simbolurilor sau faptelor cu caracter fascist sau xenofob, articol care stipulează: „Negarea, contestarea, aprobarea, justificarea sau minimalizarea în mod evident, prin orice mijloace, în public, a holocaustului ori a efectelor acestuia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă.”
Potrivit procurorilor, este anchetată posibila săvârșire a infracțiunii de „minimalizare” a Holocaustului. Dacă Parchetul va decide că fapta se confirmă, se va trece de la cercetarea in rem la anchetarea vinovaților. Rămâne de văzut dacă anchetatorii se vor îndrepta împotriva autorului sau autorilor respectivului comunicat sau împotriva partidului ca atare, întrucât și persoanele juridice pot fi trase la răspundere penală.
Într-o declarație pentru FANATIK, copreședintele AUR Claudiu Târziu a afirmat că este încrezător că procurorii vor constata că acuzațiile care au fost aduse partidului, îndeosebi de către deputatul PNL, Alexandru Muraru, care, invocând același comunicat, a cerut scoaterea în afara legii a AUR.
„De anul trecut, AUR a foost acuzat de extremism și antisemitism de către Alexandru Muraru, consilier onorific pentru combaterea antisemitismului, indiferent de premier. Că a fost și consilierul lui Florin Cîțu și este acum consilierul lui Nicolae Ciucă. Muraru a acuzat AUR de fel și fel de lucruri și a cerut scoaterea noastră în afara legii fără să aducă nicio probă că am fi antisemiți”, a declarat senatorul Claudiu Târziu.
Acesta crede că demersurile lui Muraru reprezintă o încercare a liberalilor a elimina un partid de opoziție care se află în creștere, potrivit sondajelorr de opinie.
„După ce a stârnit și poziționarea unor lideri politici, de la Klaus Iohannis la Nicolae Ciucă și Alina Gorghiu, acum se sesizează și Parchetul. Coincidența stranie este că sesizarea este comunicată azi, a doua zi după ce colegul George Simion a făcunt unele dezvăluiri despre apartenența fraților Muraru la o organizație legionară în timpul studenției”, a continuat Târziu.
Acesta a precizat că, până acum, procurorii nu au chemat pe nimeni la audieri și nici nu au cerut documente de la partid, liderul AUR arătându-se încrezător că Parchetul va clasa acest dosar după ce se va constata netemeinicia suspeciunilor.
„Suntem cooperanți să dăm explicațiile de rigoare, sper ca și procurorii să fie la fel de corecți (…) Există legi în România, există magistrați. Nu dictează Muraru sentințele magistraților” a conchis Târziu.
Legislația împotriva afirmațiilor antisemite, rasiste sau xenofobe a fost introdusă în anul 2002 și completată apoi prin două legi adoptate în 2012 și 2015. Pedepsele prevăzute sunt destul de mari mergând până la 10 ani de închisoare pentru inițierea sau constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist ori xenofob, aderarea sau sprijinirea, sub orice formă, a unui astfel de grup.
Articolul 6, citat mai sus, vizează delictul de opinie al negaționiștilor sau contestatarilor Holocaustului. Însă prima condamnare în baza acestui articol a survenit la aproape 20 de ani de la incriminarea penală a acestei fapte.
În 4 februarie 2021, Judecătoria Sectorului 3 l-a condamnat la 1 an și o lună de închisoare pe fostul locotenent-colonel SRI Vasile Zărnescu pentru infracțiunea de „negare a Holocaustului”, pedeapsa fiind amânată pentru o perioadă de 2 ani de supraveghere. În momentul de față, încă se judecă apelul.
Sentința a fost dată în baza a două articole publicate de Zărnescu pe un site, precum și pe baza unei cărți scrise de acesta, „Holocaustul – Gogorița diabolică – Extorcarea de ‘bani de holocaust’”.
La acea vreme, sentința era salutată de către deputatul PNL Alexandru Muraru, reprezentant special al Guvernului pentru combaterea antisemitismului, același deputat care a cerut în urmă cu câteva zile scoaterea în afara legii a AUR.
„Agenția Uniunii Europene pentru Drepturi Fundamentale a arătat că, în cazul României, deși incidentele antisemite au avut o creștere importantă în perioada 2008-2018, unitățile de poliție sau parchet nu au soluționat cazurile. Această problematică a fost dezbătută în ultimii ani de organisme internaționale.
Cauzele acestei situații des întâlnite de specialiști sunt lipsa cunoașterii jurisprudenței în materie, lipsa pregătirii și a training-urilor de specialitate pentru polițiști sau magistrați în materia cadrului legislativ privind combaterea antisemitismului”, scria Alexandru Muraru pe Facebook, la momentul condamnării lui Zărnescu.
Astfel că, pe lângă temeiul legal, există și precedentul juridic pentru acheta demarată împotriva celor de la AUR. Ce este însă nou este faptul că ancheta vizează „minimalizarea” Holocaustului, nu negarea sa. Practic, AUR este anchetat pentru doar două cuvinte din comunicat, „temă minoră”, cu referire la Holocaust.
Din punct de vedere juridic, dosarul început de procurorii nu este de neglijat întrucât o sentință a unei instanțe de condamnare penală a AUR ar putea crea un temei pentru scoaterea în afara legii a partidului, demers deja început de către Alexandru Muraru, care susține că formațiunea este „o amenințare la adresa ordinii constituționale”.