S-a retras “Magicianul”. Povestea lui Pirlo, “copilul” lui Il Luce

Ionut Neamţu    Sorin Dumitrescu   
in Stiri sportive
07/11/2017, 00:15
S-a retras “Magicianul”. Povestea lui Pirlo, “copilul” lui Il Luce GALERIE FOTO

Andrea Pirlo şi-a ţinut promisiunea făcută în martie 2017, de a pune ghetele în cui la finalul ultimei sale stagiuni din carieră, petrecută în campionatul nord-american, la New York City. Pirlo a intrat, simbolic, în minutul 90 al meciului câştigat în sferturile de finală ale Conferinţei de vest contra lui Columbus Crew cu scorul de 2-0, dar insuficient pentru a prelungi cariera italianului cu încă un meci sau două, pentru că în tur fusese 4-1 pentru Columbus. CLICK GALERIE FOTO

Se încheie astfel cariera unui mare fotbalist, exemplar pe gazon, dar şi în afara lui, niciodată Andrea Pirlo neapărând în paginile vreunui tabloid de scandal, oriunde a jucat. Şi a jucat, după debutul la Brescia, numai la cluburi de top din Italia (Inter, AC Milan, Juventus), pentru ca din 2015 să emigreze peste Ocean, unde a stat trei ani la New York. Peste tot şi-a pus amprenta de magician, de vrăjitor al balonului, pasele sale la milimetru, chiar şi de la mai bine de 50 de metri sau loviturile libere la care mulţi portari au avut soarta condamnatului pus la zid, care aşteaptă glonţul fatal, făcând ca fotbalul să se transforme din sport în cea mai pură artă.Click pe meci în aplicaţia de mai jos pentru detaliile complete: echipe de start, comentariul live, statistici, clasament în timp real! Click pe MECIURILE ZILEI pentru a vedea toate jocurile de azi

Îți place NOUL FANATIK.RO? Citește AICI ȘTIREA MOMENTULUI din sport!

Andrea Pirlo, descoperirea lui Mircea Lucescu

Andrea a stat pe gazon timp de 23 de ani. A luat-o de mic la trântă cu mult mai puternicii săi adversari, fiind promovat la 15 ani 6 luni în lotul primei echipe la Brescia de către Mircea Lucescu. Însă federaţia italiană nu i-a dat voie să joace, datorită vârstei, astfel că debutul l-a făcut după ce a depăşit 16 ani. Mircea Lucescu a însemnat mult pentru Pirlo, care a păstrat permanent şi o face şi acum o relaţie de strânsă prietenie cu tehnicianul român. Acesta avea să-l aibă şi mai târziu în lot, la Inter, în 1998, dar atunci, în mod paradoxal, a preferat să dea mai mult credit bătrânilor din lot şi Andrea a cam ruginit banca sub el.

“El m-a adus la echipa mare, la 15 ani. Mi-a dat lecţii de tactică, de tehnică şi m-a învăţat să joc alături de profesionişti. Lucescu era nerăbdător să mă vadă pe teren, dar n-am primit derogare să joc înaintea vârstei de 16 ani. Fizic eram firav. Abia la 16 ani şi două zile am bifat primul meci, împotriva Reggianei” – a scris Pirlo în autobiografia sa.

“Am jucat multe meciuri în primul meu sezon la Inter. Pregătirea din presezon a mers bine, iar Gigi Simoni mă trimitea în teren destul de des – şi ca titular, şi de pe bancă. Apoi a venit Mircea Lucescu, iat el avea tendinţa de a miza mai mult pe cei mai bătrâni.Luciani Castellini mă considera ok, în timp ce Roy Hodgson îmi pronunţa numele greşit. Mă striga Pirla (n.r. prost în dialectul milanez), înţelegând probabil natura mea mai mult decât o făceau alţi antrenori. Am avut patru antrenori şi practic mă trezeam dimineaţa şi nu ştiam cine mă antrenează”.

“Îl cunosc pe Andrea foarte bine. Când am lucrat cu el la Brescia avea 15 ani şi jumătate şi deja atrăgea atenţia. Am rămas apropiaţi de atunci. Creşterea sa a fost excepţională şi sunt convins de faptul că, pentru ce a făcut în ultimul an la Juventus şi cu naţionala, merită Balonul de Aur.”– avea să spună Mircea Lucescu în 2012, pe atunci antrenor la Şahtior Doneţk, înaintea unui meci cu Juventus, echipă la care a jucat Pirlo ultima dată în Europa, înainte de a pleca în State.

Andrea Pirlo, colecţionarul de trofee

Este un colecţionar de trofee. Cu AC Milan a câştigat două titluri, o cupă a Italiei, o Supercupă a Italiei, două Ligi ale Campionilor. două supercupe ale Europei, iar la Juventus patru scudetti, două Cupe ale Italiei şi Supercupa Italiei), dar cel mai preţios trofeu rămâne titlul de campion mondial din 2006. Selecţionerul de atunci al Italiei, Marcello Lippi, îl caracterizează astfel: “Pirlo e un lider silenţios. Vorbeşte numai cu picioarele”.

Peste tot unde a jucat a fost extrem de iubit şi de apreciat inclusiv ca om. La momentul în care a intrat acel minut de final în meciul de la New York toată lumea a uitat de amărăciunea eliminării şi stadionul s-a transformat într-o mare de ovaţii pentru cel care a fost supranumit pe drept Maestrul. Doar Carlo Ancelotti, care l-a tras mai în spate, de unde Pirlo a putut vedea şi mai bine jocul, l-a numit Metronomul, pentru că toate pasele veneau de la Andrea.

Cum au auzit de retragerea lui Pirlo foştii coechipieri de la Mondialul din 2006 au asaltat reţelele de socializare cu mesajele lor. Mesaje absolut meritate şi care sunt nimic altceva decât cea mai frumoasă radiografie a unui artist care a decis să se retragă în familie, după ce a dat 23 de ani fotbalului.


Îți place NOUL FANATIK.RO? Citește AICI ȘTIREA MOMENTULUI din sport!
Închide ×

FANATIK.RO utilizează fişiere de tip cookie pentru a personaliza și îmbunătăți experiența ta pe Website-ul nostru. Te informăm că ne-am actualizat politicile pentru a integra în acestea si în activitatea curentă a FANATIK.RO cele mai recente modificări propuse de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protecția persoanelor fizice în ceea ce privește prelucrarea datelor cu caracter personal și privind libera circulație a acestor date. Înainte de a continua navigarea pe Website-ul nostru te rugăm să aloci timpul necesar pentru a citi și înțelege conținutul Politicii de Cookie. Prin continuarea navigării pe Website-ul nostru confirmi acceptarea utilizării fişierelor de tip cookie conform Politicii de Cookie.
Nu uita totuși că poți modifica în orice moment setările acestor fişiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

Am înțeles