Andrei Cristea, încă marcat de sfertul UEFAntastic: „Nu m-am putut ridica două zile din pat după meci!”. Cum a ajuns Gigi Becali să ofere o primă uriașă la Steaua – Rapid

Unul dintre jucătorii importanți ai Steaua București în dubla cu Rapid București din sferturile de finală ale Cupei UEFA din 2006 a fost Andrei Cristea. Atacantul care apoi a fost golgeter al României în 2010, când juca la Dinamo, a acordat un interviu în exclusivitate pentru FANATIK înainte de meciul dintre Steaua și Rapid, de joi, care va marca 20 de ani de la sfertul UEFAntastic românesc.

Mirel Rădoi, șeful din vestiarul Stelei

 Când au trecut 20 de ani, Andrei?
– Pfai, ce a zburat timpul… Parcă ieri debutam la Bacău, în prima ligă, la nici 18 ani, parcă ieri aveam 20 de ani și treceam la Steaua, unde am dat golurile cu Valencia, parcă ieri am ajuns în semifinalele Cupei UEFA după ce am trecut de Rapid.

Ai spus de Valencia și de dubla cu Rapid. Care bornă e mai importantă pentru tine?

– Pe planul prestației individuale, cea cu Valencia, dar, per total, mai important este că am trecut de Rapid și am ajuns în semifinalele Cupei UEFA.

Care a fost cheia jocului de atunci?

– Eu cred că aveam un plus față de Rapid, deși și ei erau foarte valoroși. Oli ne organiza foarte bine, în vestiar, unde Mirel era șeful, era un mix perfect între jucătorii rutinați și cei tineri, ca mine, ca Bănel sau Neșu, domnul Becali asigura condiții excelente. Trebuie să recunosc însă că a fost și o doză de șansă. Dacă Emil Dică marca în penultimul minut, în retur, când a avut o ocazie uriașă, se prăbușea totul.

Digi24.ro

Trump șochează din nou: „Nu știu dacă ați auzit, dar am pus capăt războiului cu Iranul astăzi”

70.000 de oameni pe Stadionul Național la Steaua – Rapid

Ați avut noroc și că nu a jucat Pancu, care v-a învins apoi în campionat.

– Contra lui „Pancone” am jucat în Cupa UEFA în 2004, când era la Beșiktaș, și i-am bătut cu 2-1 în Ghencea. Am acasă tricoul lui de atunci, pentru că am făcut schimb la final. A fost suficient un meci contra lui (n.r. râde).

Digisport.ro

Shakira sau o sosie la deschiderea CM 2026? Experții au dat verdictul, după valul de reacții din social media

Care e cea mai frumoasă amintire legată de acea dublă?

– Senzația pe care am trăit-o la retur, când 70.000 de oameni erau pe Stadionul Național și s-a cântat imnul României, cred că e cea mai intensă din cariera mea. Erau pline și scările stadionului, se stătea și pe stâlpii de la instalația de nocturnă. Apoi, dragostea fanilor, arătată la final, Bucureștiul a fost roșu-albastru atunci. Nu în ultimul rând, faptul că toată Europa vorbea de România ne dădea tuturor un sentiment de mândrie națională.

Cea mai mare primă din carieră în urma licitațiilor Becali – Copos

Acum e nevoie de regula under 21 să poată juca tineri, tu aveai atunci 22 de ani, iar la nici 21 de ani dădeai două goluri Valenciei. Ce s-a întâmplat?

– Poate generația mea și cele de dinaintea mea aveau o dorință mai mare de afirmare, ardeam pentru fotbal. Eram și mai maturi pe terenul de joc, prindeam repede ce ni se cerea, aplicam cerințele antrenorilor.

Pe ce primă ați jucat contra Rapidului?

– Nu mai îmi aduc aminte, dar a fost cea mai mare primă pe care am încasat-o în carieră. Spunea domnul Becali o primă, domnul Copos spunea mai mult. Apoi, venea domnul Becali și creștea și el, și tot așa.

Gărzile președintelui Băsescu au supravegheat petrecerea Stelei

Ce îți mai aduci aminte de la petrecerea de după meci?

– Am fost la Golden Blitz, a fost o atmosferă senzațională. Am stat până la 6 dimineața, alături de noi a fost și domnul președinte Băsescu, despre care am auzit că era stelist. A stat la masă cu domnul Becali, a fost chemat și Mirel acolo. Glumeam că suntem obișnuiți cu domnul președinte, ne chemase cu un an înainte și la Palatul Cotroceni, după meciul cu Valencia.

Pe teren ai avut de luptat cu trei stoperi în ambele meciuri, în care ai fost titular, deoarece Rapidul juca 3-4-3. La restaurant, ținând cont de prezența președintelui, ai simțit vreun „marcaj”?

– Ținând cont de cum a pregătit Răzvan meciul, misiunea mea nu a fost în special de a marca, ci de a bloca urcările fundașilor rapidiști. Am alergat de nu m-am putut ridica două zile din pat după meci! La restaurant, să glumim puțin, simțeam că unii ospătari erau „echipați” bine! Totul însă a fost discret, nimeni nu s-a simțit aiurea. Erau măsuri firești ținând cont de invitatul special al serii.

Rapid a refuzat invitația președintelui Traian Băsescu

Rapidiștii nu au venit, deși au fost invitați și ei.

– Ne întâlnisem în dimineața meciului cu ei, la un club de biliard. La meci ne-am întâlnit iar, era prea mult să stăm toată ziua împreună (n.r. râde). Serios vorbind, le-am înțeles supărarea, a fost o decepție mare, duelurile au fost extrem de echilibrate.

 Cum erau relațiile dintre voi și ei?

– Nu eram așa apropiați precum cei de la Steaua și Dinamo dinainte de 1989, care povestesc că după ce se băteau, uneori și la propriu, pe teren stăteau apoi toată noaptea la mese împreună, dar ne respectam mult în afara gazonului.

 I-ați bătut și în campionat în acel sezon.

– Și acolo s-a jucat până în ultima etapă, însă tot noi am câștigat, după ce am bătut la Vaslui. A fost anul Stelei!