Andrei Marga insistă că Ucraina trebuie să cedeze teritorii pentru pace. „O propagandă își asumă continuarea conflictului. Până și Elon Musk a spus lucid ce implică pacea”

Fostul ministru de externe al României, Andrei Marga, ale cărui declarații din urmă cu trei săptămâni cu privire la „frontierele nefirești” ale Ucrainei au stârnit stupoare, susține într-un editorial că pentru pace, Kievul trebuie să-și cedeze din teritorii.

Marga și viziunea asupra păcii în Ucraina

După declarația de acum trei săptămâni, în care spunea că Ucraina are „frontiere nefirești” și că ar trebui să cedeze teritorii Rusiei, Ungariei și chiar României, fostul ministru de externe, Andrei Marga, a revenit cu un editorial în Cotidianul în care susține teza cum că, pentru încheierea războiului, Ucraina ar trebui să cedeze o parte din teritorii.

Chiar dacă poziția lui exprimată atunci a fost dur criticată în spațiul public românesc, nu doar de către foști diplomați și specialiști în relații internaționale, dar și de către Ministerul Afacerilor Externe, care a precizat că acesta „preia, încurajează și propagă narativele maligne ale Rusiei”, fostul șef al diplomației țării noastre susține că a fost atacat de o „propagandă își asumă continuarea conflictului”.

„Ce-i de făcut acum, când conflictul din Ucraina este pe scenă? În care se pierd vieți, se distrug bunuri și economii, se antagonizează oameni, se ostilizează țări. Și în care fiecare cetățean european plătește tot mai mult pentru o situație ce ar fi putut fi prevenită.

Digi24.ro

GALERIE FOTO „Am 61 de ani, dar am corpul unui bărbat de 38”. Dave explică cum reușește să păcălească procesul de îmbătrânire

Pe scenă este acum și o propagandă dintre cele mai reprobabile, al cărei primitivism duce, între altele, la blamarea celor care sunt conștienți de consecințele aberațiilor. Mai recent, până și Elon Musk, The New York Times și alții, care au spus lucid că pacea durabilă implică cedări teritoriale, sunt luați la rost de activiși rudimentari.

Această propagandă își asumă continuarea conflictului. Nu voi insista asupra ei. Mă interesează ieșirea din conflict”, susține Andrei Marga, care precizează că nimeni nu i-a adus un contra-argument la ceea ce declarase anterior.

Mai mult, fostul ministru susține că actuala situație este mult mai complicată enumerând atât atacarea conductelor Nord Stream, fără a menționa cine le-ar fi atacat, dar și referendumurile organizate de Rusia în teritoriile ocupate despre care susține că au fost „ fără vreo împotrivire din partea populației”, în ciuda faptului că au fost condamnate unanim de statele occidentale.

„Situația conflictului s-a complicat și mai mult în ultimele săptămâni. Au intervenit votul fără vreo împotrivire din partea populației din cele patru regiuni ocupate prin acțiunea militară începută în februarie 2022, decizia Rusiei de a integra între frontierele proprii regiunile, reacția țărilor care se opun acțiunii militare, agravarea crizei energetice antrenată de conflict și culminația ei în atacarea nedemnă a gazoductelor Rusia-Germania. Și, desigur, urcarea amenințării nucleare la iminență”, a mai scris Andrei Marga.

Digisport.ro

Surpriză! A câștigat Roland Garros și Wimbledon, a fost numărul 1 mondial, iar acum și-a anunțat retragerea: ”Rămas-bun”

Ideea de suveranitate, relativizată

Una din principalele critici ce i-au fost aduse lui Andrei Marga a fost aceea că ignoră principalele tratate ce stau la baza ordinii internaționale prezente, și anume recunoașterea suveranității și granițelor statelor. Fostul șef al diplomației române amintește de aceste tratate, dar susține că suveranitatea unui stat nu este absolută și indică o serie de situații în care ea poate fi pusă la îndoială, fără însă a preciza dacă acestea se aplică sau nu Ucrainei.

„Acordurile internaționale din 1972-1991, de la Shanghai, trecând prin Helsinki, la Geneva și Soci, au stabilit un nou cadru al vieții internaționale, în care s-a și trăit până de curând. Acestea prevăd explicit respectul suveranității naționale și-și asumă că suveranitatea națională include securitatea vecinului. Cum au arătat concludent autori germani și americani, se află în eroare cei care reduc discuția despre conflict la o înțelegere sumară a dreptului internațional, fără a vedea faptele și obligația securității celuilalt.

Suveranitatea națională se referă nu doar la ordinea existentă, ci și la formarea acestei ordini. Cum am mai arătat, ordinea existentă este punctul de plecare pentru a rezolva orice litigiu. Dar atunci când un stat nu-și integrează democratic cetățenii, refuză acordurile privind minoritățile, interzice partide, monopolizează informații și recurge la ură, fiind construit pe încălcarea suveranității altor state, acea ordine se discută”, a mai susținut Andrei Marga.

În continuarea argumentelor sale, Andrei Marga citează pe larg un articol recent a doi profesori cunoscuți din școala realismului internațional, Dani Rodrik și Steven M. Walt (How to Build a Better Order. Limiting Great Power Rivalry in an Anarchic World), menționează în treacăt posibilitatea unui „declin al Occidentului” și fără a adresa factual conflictul din Ucraina sau agresiunea Rusiei, reia teza profesorilor americani cum că o lume mai bună poate fi construită prin negocierea directă între liderii marilor puteri.

La fel, Marga susține teza din articolul citat că războiul din Ucraina a pornit din cauza faptului că oficialii occidentali nu au preocuparea Moscovei privind aducerea Ucrainei în NATO. „Deviza „mari puteri, înțelegere mai mare” poate suna pretențios, dar este realistă”, subliniază Andrei Marga, care susține că aceasta este cheia pentru ieșirea din conflictul dintre Ucraina și Rusia.