Andrei Păunescu, devastat de dispariția lui Florin Condurățeanu: „Ne-a salvat pe toți de la moarte!”

Știrea a picat atomic: Florin Condurățeanu a murit! Toți românii se pregăteau să vadă la treabă campioana mondială, Franța, când nenorocirea a „marcat” din „ofsaid”: „Microbistul”, adică pasionatul de fotbal și de viață, Florin Condurățeanu, a căzut răpus. O stea pulsatorie, despre care Andrei Păunescu a mărturisit, ÎN EXCLUSIVITATE pentru FANATIK.RO, „ne-a salvat pe toți de la moarte”, a apus într-o seară care trebuia să fie a bucuriei.

Cel care a pus umărul decisiv la revenirea lui Gică Hagi sub Tricolor a spus „te pup pe suflet” acestei lumi, tocmai când trebuia să-i fie lumea mai dragă. „Nu dădea semne de boală. Am vorbit cu el acum câteva zile. Cred că acum trei zile… Sunt absolut distrus!”, ni s-a destăinuit Andrei Păunescu.

Familia Păunescu, Adrian și apoi Andrei, i-a fost alături lui Florin Condurățeanu. Și el, lor. Mai ales el, lor… „Acest om a salvat sute de oameni, cu intervenții directe, nu prin vorbe. Îi dădeai un telefon și-i spuneai că un amic sau o cunoștință are probleme medicale grave și imediat suna telefonul înapoi, cu tot cu rezolvarea de rigoare: „Du-te și du-l acolo, la cutare doctor!”.

Cu ce altceva putea fi „împușcat” sufletul lui Florin Condurățeanu, decât cu gloanțe de diamant, cât oul de mari?

Digi24.ro

Greșeala făcută de un american plecat într-o vacanță de 3 săptămâni în Europa. La întoarcere avea o factură de 143.442 $ pentru mobil

Florin Condurățeanu, plâns de Andrei Păunescu: „În 5 minute dădea telefon și spunea: ‘Mâine dimineață, la ora 8, să fii la poarta spitalului!’ ”

Pe Andrei Păunescu l-a legat o prietenie veche de decenii de Florin Condurățeanu. O prietenie silnică, pentru că amândoi sunt umilii servanți ai repetabilei poveri a sufletului împlinit. Condurățeanu a fost și rămâne în memori noastră drept un jurnalist acid. Scria și vorbea fără menajamente. Dincolo de paginile ziarelor și de emisiunile TV unde șoca, precum un actor francez, cu ochelari colorați, în ton cu costumele pe care le purta, Condurățeanu impresiona prin punctualitate. Prin contrapunctul dintre vorbă și faptă.

„Când îl sunam și îi spuneam că… „am pe cineva bolnav”, indiferent dacă era vorba despre o persoană cunoscută lui sau nu, în cinci minute, nea Florin telefona înapoi. Parcă îl aud: „Mâine dimineață, la ora 8, să vii cu X la poarta spitalului Y. Să nu întârzii! Nu conta că respectivul om avea o problemă la inimă, la ficat, dacă suferea din pricina ochilor sau a altor afecțiuni, răspunsul era același. Se descurca în orice situație”, a continuat Andrei Păunescu.

„Nu dădea semne de boală, dar a fumat toată viața!”

Sunt oameni cărora, urmându-i în fizica faptelor lor, le devenim elevi. Problema este dacă învățăm lecția la timp. Din nefericire, Florin Condurățeanu a „ars” prea repede, pentru că – din ce povestește Andrei Păunescu – a neglijat chiar propria sa lecție, a sănătății.

Întrebat dacă prietenul său suferise, în ultima perioadă, din pricina unor afecțiuni, Andrei Păunescu a mărturisit: „Nu, nu dădea semne de boală. În schimb, a fumat toată viața! Fuma enorm! Probabil că asta a contat…”.

Digisport.ro

”Monstrul” a murit! Soția sa a făcut anunțul: ”Era în paradisul său”

Într-adevăr, ajuns la vârsta de 71 de ani, Florin Condurățeanu a murit în urma unui stop cardio–respirator. Ironia a făcut ca nenorocirea să se petreacă chiar de Ziua Ziaristului Român. Ajuns acasă, pe o căldură înfiorătoare, după ce-și încheiase munca la publicația la care lucra și în care tocmai scrisese ultimul său editorial, intitulat „De un secol, Rapid driblează plictiseala”, Condurățeanu s-a prăbușit în brațele fiului său, Răzvan.

Se spune că s-ar fi stins rapid. Ciudata soartă n-a mai putut face rost de timp, pentru un personaj (deoarece Florin Condurățeanu chiar a fost un personaj, un șugubăț, un tip efervescent, fie că îl vedeam în studioul OTV-ului, fie că îl citeam în „Jurnalul”!) care le-a oferit altora timp și viață. Poate că a plătit timpul lor cu timpul său, pentru că acesta este riscul generozității.

„Bucătar–șef” la emisiunea în care Hagi a revenit la Națională

Destăinuirile lui Andrei Păunescu au continuat, deși artistul își plimba parcă vorbele sub scripetele unei macarale care, încăpățânată, îl târa într-un Univers pe care, până acum, îl credea aproape imposibil.

„Nici acum nu-mi vine să cred. La Cenaclul Flacăra, Florin Condurățeanu a fost unul dintre ultimii angajați. Tatăl meu l-a adus chiar înainte să fie dat, el însuși, afară. Mai târziu, la postul Tele 7 ABC, tata l-a lăsat pe el să facă emisiuni în locul său, pentru că Adrian Păunescu a candidat atunci la președinția României și nu a mai avut voie, conform legii, să modereze emisiuni, în perioada campaniei electorale”, a povestit Andrei.

De altfel, între familia Păunescu și Florin Condurățeanu s-a născut o prietenie care și-a pus amprenta și asupra muncii lor. Jurnalistul a fost asistentul poetului Adrian Păunescu, atât la emisiunile pe care acesta le realiza la Tele 7 ABC, cât și la Antena 1. În momentul în care Păunescu a început campania electorală și l-a lăsat la pupitrul emisiunii pe Condurățeanu, acesta a debutat, practic, în postura de realizator TV.

Poate că episodul cel mai important al colaborării dintre Adrian Păunescu și Florin Condurățeanu a fost emisiunea de la Antena 1 în care poetul, ajutat de invitații săi, l-a convins pe Gheorghe Hagi să revină la Națională. Se întâmpla în primăvara lui 1999, când „Tricolorii” luptau pentru calificarea la Euro 2000.

„La emisiunea în care tata a reușit să-l convingă pe Hagi să revină la Națională, nea Florin a fost „bucătarul șef”. El i-a sunat pe toți invitații și știa dinainte ce plănuia tatăl meu. A fost un sufletist, un imens sufletist”, a încheiat Andrei Păunescu.

Un suflet chinuit de drama părinților

Florin Condurățeanu a fost un ziarist respectat. A scris la gazete importante precum „Flacăra”, „Curierul Național”, „Taifasuri” și „Jurnalul Național”. A făcut carieră și în televiziune, la OTV, Tele 7 ABC, Antena 1, Antena 2, Antena Stars și Romania TV. Timp de 40 de ani a trăit în tranșeele mediatice, dar, indiferent de „bombardamente”, n-a stat în genunchi.

Vorba lui, „te pup pe suflet”, rămâne dovada umorului unui om care izbutește să zâmbească, să-i facă și pe alții să zâmbească, deși, uneori, sufletul îi e greu ca piatra de moară.

Drama care l-a măcinat toată viața pe Florin Condurățeanu îi avea în „rolurile principale” pe părinții săi. „La Fundeni mi-au murit ambii părinți, la distanță de 10 luni. S-au iubit foarte tare. Când ți-au murit părinții, simți că ai fost împușcat în aripă. Tata era conferențiar la „Mina Minovici”. A scăpat de front. Fratele lui a stat mult timp prizonier în Siberia… Tata s-a îmbolnăvit de inimă, și din insuficiența cardiacă a făcut edem pulmonar”, avea să povestească el însuși.

Așadar, inima. Tot inima… Inima, care înseamnă „viață”. Așa s-au petrecut lucrurile și cu Florin Condurățeanu. Pentru el nu a sunat nimeni la telefon, iar doctorul n-a mai ajuns la poarta spitalului.

Vine o vreme când viața îți ajunge la os. Drum bun, maestre!