Andrei Vochin are soluția după Dinamo – FC Voluntari 4-0: „Europa ne-a închis o ușă. Tinerii sunt singurii care ne-o pot redeschide”

Musi (născut în 2004) scoate penaltyul din care Dinamo deschide scorul cu Voluntari și marchează apoi golul de 2-0. Tarbă (2006) oferă pasa decisivă pentru reușita lui Hintsa și inițiază faza din care vine golul al patrulea. Mazilu (2005) închide meciul de pe Arcul de Triumf cu un contraatac finalizat impecabil și inițiat de același Tarbă.

Jucătorii U21 ai lui Dinamo, remarcații lui Andrei Vochin în victoria clară cu FC Voluntari, scor 4-0

Dinamo a început partida cu doi jucători eligibili pentru regula U21, Irimia și Musi. Pe parcurs au mai intrat Duțu, Tarbă și Mazilu. Mai mult, titular a fost și Stoynov, născut în 2005, dar care, fiind israelian, nu intră sub incidența regulii U21.

Cu alte cuvinte, Dinamo nu doar că a respectat regulamentul. L-a depășit. Și a fost răsplătită. Dacă adăugăm ceea ce s-a întâmplat cu doar câteva ore înainte, la meciul Farului, imaginea devine și mai clară. Doicaru (2007) și Radaslavescu (2004) au marcat din nou, exact cum o făcuseră și etapa trecută împotriva FCSB.

În aceeași zi, cinci dintre cele mai importante momente ofensive din două meciuri au fost produse de fotbaliști născuți între 2004 și 2007. Coincidență? Nu cred. Mai degrabă o lecție. Și una care vine exact în săptămâna în care fotbalul românesc a primit o nouă palmă din partea Europei.

Digi24.ro

Călin Georgescu, după ce Palatul Cotroceni a anunțat că România nu trimite soldați în Ucraina: N. Dan vrea să angajeze țara în război

Andrei Vochin cere miza pe tineri după Dinamo – FC Voluntari 4-0: „Cu cine reducem diferența față de Europa?”

Am petrecut ultimele zile discutând despre eliminări, despre tactici, despre greșeli individuale și despre diferențele dintre noi și adversarii din Finlanda, Bulgaria sau Letonia. Despre faptul că în clasamentul coeficienților în această vară europeană suntem sub Liechtenstein și Andorra

Digisport.ro

Imagini greu de privit! S-ar fi automutilat din cauza drogurilor, iar peste 3 ani a apărut în public

Toate sunt adevărate. Dar poate că niciuna nu este mai importantă decât întrebarea pe care refuzăm să ne-o punem de ani întregi. Cu cine vrem să reducem această diferență? Cu fotbaliști de 32-33 de ani, aduși pe salarii mari, care mai au unul sau doi ani de carieră? Sau cu jucători de 18-20 de ani, care pot deveni mai buni peste șase luni decât sunt astăzi?

Aici este marea confuzie a fotbalului românesc. Noi tratăm folosirea tinerilor ca pe un risc. Țările care ne depășesc o tratează ca pe o investiție. Diferența dintre cele două abordări se vede în fiecare vară europeană.

Exemplul lui Alex Musi: i-a crescut valoarea după transferul de la FCSB la Dinamo

Există un paradox pe care încă nu vrem să-l acceptăm. Cluburile românești sunt sărace. Dar plătesc state de salarii din ce în ce mai încărcate cu jucători străini trecuți de prima tinerețe. Fotbaliști care, în multe cazuri, nu mai cresc. Nu se mai valorizează. Nu mai pot produce transferuri importante. Și, mulți dintre ei, nici nu ajută echipa să-și atingă obiectivele. Sau pe jucătorii tineri să crească lângă niște exemple de jucători profesioniști și valoroși.

În schimb, un fotbalist precum Musi valorează astăzi mai mult decât valora acum un an. La fel Tarbă. La fel Doicaru. La fel Mazilu. La fel Radaslavescu. Fiecare minut jucat de ei este o investiție. Fiecare gol înscris înseamnă valoare adăugată. Fiecare pasă decisivă poate însemna câteva sute de mii de euro în plus la următorul transfer. De aceea, regula U21 nu ar trebui privită ca o obligație administrativă. Ci ca un cadru de dezvoltare.

Dinamo a demonstrat împotriva Voluntariului că poți câștiga convingător folosind cinci jucători foarte tineri. Farul demonstrează același lucru aproape în fiecare etapă. Iar istoria ultimilor ani spune că niciun club românesc nu s-a îmbogățit vânzând fotbaliști de 33 de ani. Toți banii importanți au venit din dezvoltarea celor de 19, 20 sau 21.

Observația lui Andrei Vochin: „Dezamăgirea europeană să ne oblige să schimbăm perspectiva”

Poate că tocmai dezamăgirea europeană din această vară ar trebui să ne oblige să schimbăm perspectiva. Nu tinerii sunt cauza rezultatelor slabe europene. Pentru că ei abia și-au făcut apariția pe terenurile europene. Dimpotrivă. Ei sunt poate singura soluție prin care aceste rezultate pot deveni, într-o zi, mai bune.

Pentru că fotbalul românesc nu va recupera niciodată diferența financiară față de Vest. Dar poate recupera o parte din diferența de curaj. Curajul de a pune în teren un copil de 18 ani și de a avea răbdare cu el. În fond, între a plăti un veteran scump care îți consumă bugetul și a crește un tânăr care îți poate salva viitorul, alegerea ar trebui să fie cea mai simplă decizie din fotbalul românesc.

Din păcate, de prea multe ori, este și cea mai greu de luat.