Andrei Vochin prezintă jucătorii cu cel mai mare potențial de vânzare din SuperLiga: „Cine ne scoate din impasul financiar?”

În spatele cifrelor maximale obținute de fiecare jucător în parte se află o formulă complexă de calcul, care ține cont de numeroase metrice referitoare la vârsta, postul, parametrii de joc obținuți în decursul carierei, competiția în care activează etc. De altfel, modul de calcul ar prețului maxim de transfer care va putea fi plătit pentru fiecare fotbalist nu e ceva scos din burtă, ci reprezintă o adevărată lucrare de specialite, publicată în prestigiosul International Journal of Financial Studies. Pentru pasionați, materialul poate fi gasit aici Statistical Modeling of Football Players’ Transfer Fees Worldwide.

Andrei Vochin prezintă jucătorii cu cel mai mare potențial de vânzare din SuperLiga: „Cine ne scoate din impasul financiar?”

Pentru fiecare club în parte, CIES are datele despre fotbalistul cu cel mai mare potențial de vânzare exprimat în milioane de euro la acest moment. Se observă că, deși numele aflat pe buzele tuturor în aceste zile este cel al incredibilului Lamine Yamal, topul este condus în continuare de norvegianul Haaland, urmat la scurtă distanță de Jude Bellingham, de la Real Madrid. Iată, mai jos, ierarhia liderilor de club cu valoare estimate de transfer de peste 100 de milioane de euro.

Plecând de la această ierarhie, în care se observă că doar doi jucători sunt mai mari de 25 de ani (Lautaro Martinez și Isak), am căutat în document care sunt jucătorii cu cel mai mare potențial de vânzare de la noi. Clasamentul de mai jos a fost alcătuit în ordinea din acest moment în SuperLiga

Cei mai valoroși jucători ai echipelor din Superliga

Transferul de jucători este sau ar trebui să fie una dintre cele mai importante surse de venit pentru cluburile românești. Plecând de la acest deziderat, atenția conducătorilor ar trebui canalizată pe identificarea, selectarea și promovarea, chiar agresivă uneori, a acelor jucători cu potențial de vânzare. Care sunt aceștia? Tabelul de mai sus, extras din documentul științific al forului de la Neuchatel, arată că, în România, în acest moment, 14 din cele 16 echipe din SuperLiga au în fruntea ierarhiei jucători români. Doar Universitatea Craiova, cu gruzinul Anzor Mekvabishvili, și Buzăul, cu portughezul Ricardo Matos, se încadrează la capitolul excepții.

Digi24.ro

Unde a fost fotografiat George Simion, fix în ziua în care CCR a validat alegerile prezidențiale

Concluzia numărul 1:

Jucătorii români au un potențial de vânzare mult mai mare decât cel al străinilor pe care ni-i permitem să-i aducem în România. Și cu toate acestea, ponderea minutelor oferite jucătorilor străini în Superliga este de peste 48%.

Pentru fiecare club în parte, jucătorul-miză este născut după anul 2000. Cu excepția numită Lupu (Unirea Slobozia), toți evidențiații CIES au maximum 25 de ani, cu câteva vârfuri de precocitate, cum ar fi rapidistul Borza (2005) sau Rădăslăvescu de la Farul și El Sawy, împrumutat de Rapid la Sepsi (ambii 2004). Toți trei sunt, deja, nume cunoscute în SuperLiga, cluburile lor formatoare oferindu-le de 3 sezoane minute bune în competiție.

Digisport.ro

Gigi Becali n-a mai putut privi imaginile redate la TV: "Nu mai dați astea! E cenzură"

Concluzia numărul 2:

Jucătorii cu potențial de vânzare sunt cei tineri, sub 25 de ani, cărora cluburile lor le-au  oferit spațiu de a juca cu anu buni în urmă. Și, cu toate acestea, media de vârstă în SuperLiga este, în acest sezon, de 26,2 ani.

În fine, o altă observație este aceea că, în majoritatea cazurilor, acești jucători prezentați în tabelul CIES, au fost fotbaliștii care au bifat Regula impusă de FRF. Contestată, uneori vehement, de câțiva conducători din fotbalul nostru, reglementarea își mai confirmă încă o dată utilitatea. Cu excepția străinilor Anzor și Matos, toți jucătorii români care conduc în topul vânzărilor posibile au evoluat în SuperLIga sau în Liga 2 (cazul Lupu) bifând cotele de jucători sub vârstă aferente respectivelor competiții.

Concluzia numărul 3:

Regula U21 n-ar fi trebuit să vină ca o impunere a FRF, ci ar fi trebuit să devină regulă impusă de fiecare club în parte, ca strategie de sustenabilitate financiară proprie.

Deși se află pe un trend financiar pozitiv, datoriile cumulate ale cluburilor din SuperLiga se situează la circa 155 de milioane de euro la capătul anului 2024!!! Vestea bună e aceea că investițiile în propriile academii de copii și juniori au crescut cu 14% față de anul 2023 și cu 89% (!!!) față de 2019. E semnul că începem să înțelegem (impus sau nu) și că avem o șansă ca, în viitor, să ne facem bine. Drumul e cel arătat și de cercetătorii de la CIES.