Angajații Parlamentului se numără printre beneficiarii ordonanaței de urgență adoptate la sfârșitul lunii august care a permis majorarea unor largi categorii de angajați ai statului român. Pentru funcțiile de conducere de la Camera Deputaților și Senatului, lefurile au rămas, cu câteva excepții, la același nivel, însă pentru mai toate funcțiile de execuție salariile au crescut.
„Începând cu luna august 2022, cuantumul brut al salariilor de bază, soldelor de funcție/salariilor de funcție și indemnizațiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se majorează cu 1/4 din diferența dintre salariul de bază, solda de funcție/salariul de funcție, indemnizația de încadrare prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, pentru anul 2022 și cele din luna decembrie 2021”, prevede OUG 115/2022.
În vârful ierarhiei funcționarilor din Parlament se află secretarii generali și secretarii generali adjuncți au fiecărei Camere, însă în cazul lor leafa a rămas aceeași: 20.194, respectiv 19.010 lei brut, echivalentul a 11.813 lei, respectiv 11.120 lei net. Funcțiile cele mai înalte care beneficiază de o majorare sunt cele de director. Dacă în prima jumătate a anului, leafa acestora varia, în funcție de vechime, între 13.507 și 13.721 lei brut, salariul cel mai mic pentru un director de la Parlament a ajuns 13.561 lei, în timp ce salariul cel mai mare a rămas la același nivel, 13.721 brut, adică 8.027 lei net. O situație similară se întâlnește și în cazul consilierilor parlamentari, cel mai prost plătit având o majorare de la 7.071 la 7.195 lei brut, în timp ce salariul maxim a rămas la 9.425 lei.
Creșterile salariale pentru consilierii, experții și consultanții parlamentari sunt foarte reduse, dacă sunt raportate la cuantumul total al veniturilor acestora, însă majorările sunt ceva mai consistente pentru referenții cu studii medii, categorie în care sunt încadrați persoane cu profesii dintre cele mai diverse: bucătari, electricieni, mecanici, lăcătuși ș.a. De exemplu, nivelul maxim al salariului brut pentru cofetari, bucătari, ospătari, lăcătuși a crescut de la 4.666 la 4.915 lei, ceea ce reprezintă o creștere pe net de la 2.729 la 2.875 lei.
Există și funcții de referent mai bine plătite, cum ar fi cea de barman gestionar care câștigă 5.328 lei brut, adică 3.117 lei net, în timp ce mecanicii și electricienii pot să ajungă la salarii între 5.300 și 5.500 lei. Din această toamnă, nivelul salariului maxim la care ajunge un șofer de la Parlament a ajuns de la 5.073 la 5.181 lei brut, adică 3.031 lei net.
Sub clasa referenților se află categoria muncitorilor calificați care au salarii relativ mici. Dintre aceștia, cei mai bine plătiți sunt electricienii al căror brut a crescut în această toamnă de la 4.376 la 4.661. Însă niciun muncitor calificat nu are salariul mai puțin de 4.000 de lei brut.
Salariile de bază de la baza ierarhiei nu sunt foarte mari însă veniturile angajaților sunt suplimentate din mai multe surse, principala fiind reprezentată de către sporul pentru condiții vătămătoare, acordat în bloc tuturor, mai puțin deputaților și senatorilor. Teoretic, acest spor este de 15%, însă cuantumul lui nu a fost actualizat prin ordonanța menționată. Chiar și așa sumele nu sunt tocmai de lepădat, variind între 388 și 485 de lei pentru muncitorii calificați, iar în cazul referenților poate ajunge la 716 lei.
Problema cu acest spor este că, deși în teorie toți angajații sunt expuși în aceeași măsură „condițiilor vătămătoare”, sporul se acordă proporțional cu salariul de bază. De exemplu sporul este fixat la 602 lei pentru electrician, dar „vătămarea” este calculată la nu mai puțin de 3.029 de lei pe lună în cazul secretarului general al Camerei Deputaților sau Senatului.
În schimb, indemnizația de hrană se acordă în mod egal tuturor angajaților Parlamentului, indiferent de nivelul salariului de bază. Indemnizația se acordă lunar și reprezintă a 12-a parte din două salarii de bază minime brute pe țară garantate în plată, adică 425 de lei pe lună.