Dobrogea este una dintre regiunile țării noastre unde este prezentă o mare biodiversitate. Clima de aici face ca foarte multe vietăți să existe în zonă. Printre ele se află și un șarpe cu nume înspăimântător.
”Balaurul dobrogean” este cel mai mare șarpe din România și chiar din întreaga Europă. Mai este cunoscut și ca ”șarpele balaur” sau ”balaurul mare”.
Este un șarpe neveninos care trăiește în stepă, deseori lângă locuințele omenești, chiar în podurile caselor, unde vânează porumbei.
Deși este în general un șarpe terestru, uneori se cațără în arbori și se mișcă relativ lent. Se hrănește cu mamifere rozătoare, unele șopârle, păsări, inclusiv ouă. Este un prădător veritabil. Vânează de dimineață până la apusul soarelui.
În comparație cu marii şerpi din zonele tropicale, balaurul dobrogean are o talie modestă. În ciuda acestui aspect, rămâne cel mai mare șarpe din România, dar și cel mai mare din întreaga Europă.
Adulţii pot atinge o talie medie cuprinsă între 120-180 centimetri, însă au fost întâlniți și șerpi care depășesc 2 metri. Greutatea lor maximă poate ajunge la 20 de kilograme.
În 1901, în România, la Cernavodă, a fost întâlnit un exemplar care ajungea la 2,60 metri. Vorbim de recordul înregistrat până în prezent.
În debutul secolului trecut, experții au crezut că acest șarpe este prezent numai în Dobrogea, de aici și denumirea populară de balaurul dobrogean.
Ulterior, în anii 1930 au fost semnalări în județul Galați. Până în 2007, n-a mai fost văzut nicăieri în afara Dobrogei. Atunci a fost depistat la Vulcanii Noroioși, în județul Buzău. Și mai recent, în 2022, a fost găsită o femelă gestantă, omorâtă în județul Iași.
În ciuda numelui care provoacă spaimă, ”balaurul dobrogean” nu este nici mai rău, nici mai bun decât alte specii de şerpi. Atacă doar când se simte atacat și se ascunde rapid atunci când observă un om. Din păcate, în zonele în care este prezent, oamenii îl ucid pe loc.
Balaurul dobrogean este extrem de important pentru agricultură. Acesta se hrănește cu rozătoare care provoacă mari daune culturilor.
Specia este însă pe cale de dispariție. Deteriorarea, distrugerea habitatelor, extinderea suprafețelor agricole și de pășunat, turismul, urbanizarea, utilizarea pesticidelor și a îngrășămintelor agricole sunt câțiva factorii care duc la scăderea populațiilor balaurului dobrogean.
În România, specia Elaphe sauromates (Balaurul dobrogean) este protejată prin Legea Nr. 13 din 1993 pentru aderarea României la Convenția de la Berna.