Anticorpi mulţi, protecţie mare? Medic: ”Nu înseamnă că dacă avem anticorpi puţini, nu vom fi protejaţi”

”Nu există o relație perfectă între numărul de anticorpi  și imunitatea dobândită după boală”, afirmă medicul Cătălin Popescu, cadru didactic la Universitatea de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” Bucureşti.

Acesta mai spune că titrul (concentrația) anticorpilor nu are o relevanță în protecţia de Covid şi nu influenţează decizia unei persoane de a se vaccina sau nu.

Dr. Cătălin Popescu: ”Nu știm cât de strânsă este legătura dintre concentrația anticorpilor și protecție”

”Atunci când te imunizezi (natural sau prin vaccin), limfocitele B (celule ale sistemului de apărare) produc anticorpii. Anticorpii stau o vreme în concentraţie mai mare, apoi concentraţia lor se reduce.

Nu ştim cât de strânsă este legătura dintre concentraţia (titrul) anticorpilor şi protecţie. Şi nu înseamnă că dacă acum avem anticorpi puţini nu vom fi protejaţi. Asta pentru că ne-au rămas limfocitele B cu memorie”, afirmă dr. Cătălin Popescu, citat de Adevărul.

Digi24.ro

Fermierii aruncă tone de legume în timp ce samsarii din piețe vând marfa cu 200% mai scumpă. „De trei zile arunc”

Medic psihiatru: ”Ciudata relație dintre români și anticorpi”

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a detaliat la rândul său, pe contul personal de facebook, felul cum percep românii anticorpii și cum se produc aceștia, de fapt.

”Bezna. Avem celule, avem valoare. Ciudata relație dintre români și anticorpi. Dacă întrebi un cetățean pe stradă pe ce parte are ficatul, și la ce folosește splina, șansele sunt că peste jumătate dintre ei n-au să-ți poată răspunde la prima întrebare, dar peste trei sferturi la amândouă. N-are sens să ne ascundem după deget. Aceasta este starea de educație medicală a poporului nostru.

Nu pun aici în discuție că o mai fină cunoaștere a felului în care funcționează corpul omenesc ne-ar sensibiliza mai mult la medicină, sau sănătate. Una e să asculți. Alta e să pricepi. Și-am întâlnit și oameni care, înțelegând diverse lucruri, nu vedeau pădurea de copaci. Dar e un reper destul de fidel al stării de fapt, înainte măcar să introduci discuția despre relația dintre un virus și gazdă, respectiv antigenele virusului și anticorpii gazdei”, a scris Gabriel Diaconu pe facebook.

Imunoglobulinele, responsabile de producerea anticorpilor

Medicul psihiatru explică faptul că totul depinde de cum se comportă limfocitele în corpul unei persoane. Acestea produc imunoglobuline, care sunt responsabile mai departe de producerea anticorpilor.

Digisport.ro

Ce surpriză! Despărțiți de mai bine de 16 ani, cei doi au apărut din nou împreună: "Am primit multe telefoane!"

” (…) În mod particular, o linie de limfocite are capacitatea de a elibera imunoglobuline (Ig). Imunoglobulinele sunt niște proteine cu o formă particulară, adaptată agresorului și proprietăților acestora. La începutul luptei secretăm IgM (imunoglobuline M, de la litera grecească Miu), respectiv IgA (de la litera grecească Alpha) sau IgE (de la Epsilon), funcție de ce se întâmplă și pe unde se întâmplă.

Rolul IgM și IgA este să alerteze un prim contingent de luptă cu privire la ținta pe care o are. Cantitatea măsurabilă de imunoglobuline spune, întrucâtva, despre cât de dură poate fi lupta imună, independent de cum simțim noi boala. În permanență sistemul imun, în această fază, recrutează, antrenează, înmulțește celulele albe și apoi le trimite la război. Dacă faci analize, în infecție, vei vedea că poți avea de 2 – 3 ori mai multe leucocite decât în mod normal.
Iar dacă vei doza, prin teste specifice, anticorpii și apoi îi vei clasifica funcție de proprietățile lor electrice și masa lor, ai să poți chiar face un grafic, în evoluție, despre IgM/ IgA, respectiv momentul apariție IgG, și cantitatea lor în timp”, a mai explicat medicul psihiatru.

Acesta a mai subliniat și că numărul anticorpilor nu corelează cu imunitatea dobândită în urma contaminării cu SARS-COV2.

”În COVID-19, avem posibilitatea să măsurăm atât IgM, cât și IgG. Adică atât anticorpii de fază acută, cât și martorii luptei pe care am dat-o cu infecția. Devine absolut evident, de la început, că dacă a fost o luptă ”scurtă”, nu se consumă foarte multă muniție. Dacă s-a dat doar în nas și gât, marca imunității va fi de un fel. Dar dacă s-a dat în nas, gât, plămân, alte organe țintă, vom avea cantități de anticorpi mai mari.

Nu există o relație perfectă între numărul de anticorpi, și imunitatea dobândită după boală. Corelația e mai fină la capătul de jos, unde infecție ușoară = anticorpi mai puțini = imunitate mai mică. De la un punct încolo al infecției, medie sau severă, răspunsul tinde să devină generalizat (îi spunem ”inflamație sistemică”, a mai scris medicul.

Totodată, Gabriel Diaconu a punctat importanța vaccinării anti-Covid, care este o armă mai sigură de dobândire a anticorpilor.

”Dar vaccinul e superior cât privește selecția limfocitelor competente DINAINTEA infecției, încât să poată învinge rapid, fără probleme în războiul cu replicarea virusului.

Lecția de luat acasă este că ”anticorpul” e muniție. Și că nu toate felurile de muniție au același rol sau sens. Martorii că ai făcut infecția nu spun de câtă muniție ai. Vaccinul îți dă armament eficient împotriva virusului. Dacă nu să-l oprească la graniță, atunci să nu-l lase să-și facă treaba murdară în organism”, a mai subliniat dr. psihiatru.