O relatare venită din partea unei persoane publice scoate la iveală un nou tip de tentativă de fraudă în care infractorii se folosesc de identitatea ANAF pentru a păcăli victimele. Cazul, confirmat și clarificat de specialiști în securitate cibernetică, arată cât de credibile pot deveni aceste apeluri și cât de ușor pot fi induse în eroare chiar și persoane familiarizate cu mediul administrativ, dacă nu sunt respectați pașii de verificare.
Metodele de fraudă evoluează constant, iar escrocii ajung să folosească inclusiv numele unor instituții-cheie ale statului pentru a câștiga încrederea victimelor. Mai nou, identitatea fiscului este exploatată ca instrument de „validare”, într-o schemă bine pusă la punct, menită să convingă rapid că apelul este unul legitim. FANATIK prezintă cazul unui antreprenor român care a fost la un pas să cadă în capcană. Este vorba despre George Petre, membru al trupei Bedda Band, a cărui firmă a fost ținta directă a escrocilor, nu persoana fizică.
Totul a început cu un apel aparent oficial. Un individ care s-a recomandat drept reprezentant al administrației fiscale a contactat-o inițial pe soția lui, cea care este parte a afacerii pe care o dețin, ulterior cerându-i acesteia să ajungă la administrator: „Prima oară a sunat-o pe Jerry, pe numărul ei. Ea a zis că nu este persoana de contact și a dat numărul meu. Primul sentiment când te sună este de panică. După care, am început să le punem cap la cap și ne-am prins din timp”, a dezvăluit, pentru FANATIK, acesta.
Ceea ce face această metodă extrem de periculoasă este nivelul ridicat de informații pe care atacatorii îl dețin. În acest caz, escrocul știa detalii precise despre companie, inclusiv valori exacte ale unor plăți din trecut și cifra de afaceri. Cu toate acestea, o neconcordanță i-a pus pe gânduri. Individul susținea că sună de la ANAF Sector 3, deși firma își mutase sediul în Ilfov cu un an înainte. În plus, momentul apelului, după închiderea programului cu publicul, a ridicat alte semne de întrebare.
„În primul rând era 16:10. Eu, după ce am închis cu tipul care s-a recomandat de la ANAF, am vrut să sunt înapoi la ANAF Sector 3, dar am citit pe net că nu mai era program cu publicul. Ideea e că știau foarte multe informații despre firmă, chiar 3.209 lei am avut noi unul dintre impozitul pe trimestru plătit în 2022. Mirat am fost că știa ce cifră de afacere am avut. Doar că, altă greșeală a lor a fost că în 2022 noi nu mai eram la Sectorul 3. Deja mutasem firma pe Ilfov. Dar știau că firma a fost pe Sectorul 3, mi s-a prezentat ca Daniel Munteanu de la ANAF Sectorul 3. Noi schimbase sediul în 2021. Dar pe moment, te sperii. Când te sună de la ANAF, te gândești că ai făcut ceva. Apoi, ne-am mai gândit, când vreodată te sună ANAF să îți dea banii înapoi”, a ținut să ne mai explice George.
George Petre spune că experiențele anterioare l-au ajutat să își dea seama că ceva nu este în regulă, mai ales că, în situații reale, ANAF nu contactează clienții în acest mod pentru astfel de probleme. Tentativa nu s-a oprit doar la presupusul apel din partea autorității fiscale a statului. La scurt timp, scenariul a fost continuat de un fals reprezentant bancar, într-o încercare clară de a obține acces la date sensibile și, implicit, la conturi. În cazul de față, membrul trupei Bedda Band a realizat rapid riscul și a întrerupt apelul. Acesta atrage atenția că astfel de metode devin din ce în ce mai sofisticate, existând inclusiv temeri legate de furtul datelor biometrice sau clonarea vocii.
„Noi în trecut am mai greșit, ori nu am trimis alt cont, ori am trimis bani de două ori. Atunci mi-au dat respingere la plată și mi-a dat bani înapoi în cont. Nu m-a sunat nimeni, nu mi-a spus nimeni nimic. După ce am închis, am sunat-o pe contabilă. Contabila mi-a zis de o altă prietenă de-ale ei, pe care ar fi sunat-o de la bancă. Tot așa, cum că i-a spart cineva contul și i-a cerut datele în final. A reuși să îi ia niște bani din cont acesteia. Noi ne-am prins destul de repede. însă am înțeles că îți pot fura și datele biometrice, și vocea să ți-o pot clona. La o jumătate de oră m-a sunat și așa zisul-tip de la bancă. M-a luat că știți sunt de la ING, că uitați că aveți un ordin de plată. Nu am mai stat la vorbă cu el, i-am închis direct. Dar dacă era cineva mai în vârstă și nu se prindea”, ne mai relatat antreprenorul, pentru FANATIK, despre experiența neplăcută.
Astfel de atacuri nu sunt întâmplătoare, ci fac parte din scenarii bine construite, în care infractorii mizează pe reacția rapidă și pe lipsa de verificare a informațiilor, avertizează specialiștii. Potrivit lui Alexandru Panait, specialist în securitate cibernetică, primul semn clar al unei tentative de fraudă apare în momentul în care sunt solicitate date sensibile, sub pretextul unei urgențe sau al unei verificări oficiale.
„Cel mai simplu mod de a detecta rapid o tentativă de fraudă este atunci când o persoană care pretinde că reprezintă o instituție publică îți solicită date sensibile: informații de card, PIN, număr de telefon sau coduri de securitate. Acestea sunt date strict confidențiale și nu ar trebui cerute niciodată în astfel de contexte. Specialiștii atrag atenția că cea mai sigură metodă de protecție este să nu oferi niciodată informații personale la inițiativa unui apel primit”, a afirmat Panait, specialist în cybersecurity.
Panait atrag atenția că astfel de tentative de fraudă mizează, în principal, pe panică și pe reacțiile impulsive ale victimelor, motiv pentru care primul pas esențial este menținerea calmului și evitarea oricărei decizii luate sub presiune. În astfel de situații, el crede că este important ca persoana contactată să urmeze un set clar de verificări înainte de a oferi orice informație sau de a continua conversația.
„Orice solicitare trebuie verificată în prealabil, prin metode sigure, care nu implică divulgarea de date sensibile. De exemplu, în relația cu banca, reprezentanții reali cer informații generale, precum adresa sau CUI-ul firmei, tocmai pentru a confirma identitatea clientului, nu pentru a accesa conturile acestuia.
În situații precum cea descrisă, în care cineva se dă drept reprezentant ANAF, recomandarea este clară: cere detalii despre sucursală sau sediu, închide apelul și contactează tu instituția folosind datele oficiale. Inițiativa trebuie să vină întotdeauna din partea ta, nu invers. A merge direct către sursa care te-a contactat este cea mai sigură metodă de verificare, în timp ce încrederea acordată unui apel primit poate deschide calea către o fraudă”, sunt recomandările făcute, pentru FANATIK, de fondatorului Gov-Smart.