Sărbătoarea a fost împrumutată de la evrei, care în prima zi de toamnă sărbătoreau anul civil, potrivit Sinaxarului din Mineiul. Aceștia încep calendarul cu luna Tişri, adică cu septembrie, prima zi fiind una de odihnă.
Anul Nou Bisericesc reprezintă momentul în care Mântuitorul Iisus Hristos şi-a început activitatea publică. Pe 1 septembrie a intrat în sinagogă şi a citit cuvintele prorocului Isaia care profeţau despre Persoana Sa dumnezeiască și a început activitatea de propovăduire a Evangheliei.
Conform crestinortodox.ro, tot în această zi Dumnezeu a început lucrarea de creare a lumii pe care a încheiat-o 7 zile mai târziu.
Sărbătoarea stă sub ocrotirea Maicii Domnului, lucru descoperit și în troparul slujbei în care credincioșii mulțumesc Celui de Sus.
Începutul Anului Nou bisericesc a fost instituit de Sfinții Părinți la Sinodul I de la Niceea. Ei au stabilit ca data de 1 septembrie să fie un început al mântuirii creștinilor în amintirea intrării Mântuitorului în mijlocul adunării evreilor vestind tuturor anul bineplăcut Domnului.
De asemenea, Biserica Ortodoxă a rânduit ca în această zi să fie pomenit Sfântul Cuvios Dionisie Exiguul din Dobrogea. Sfântul a alcătuit cronologia creştină, numărând pentru întâia oară anii începând de la Hristos.
Momentul aduce o serie de tradiții și obiceiuri, majoritatea fiind strânse legate de vreme. 1 septembrie este prima zi de toamnă, bătrânii de la sate știind că dacă va ploua dimineața, atunci vom avea o primăvară ploioasă.
O veche tradiție populară ne spune că așa cum este vremea de Anul Nou Biseriesc, așa va fi în tot anul. Mai exact, dacă în prima parte a zilei de 1 septembrie cerul este înnorat, atunci urmează o toamnă grea.
În cazul în care în prima zi de toamnă tună, se spune că va fi o toamnă lungă. Dacă la amiază vremea este frumoasă, atunci tot anul va fi o vreme bună. În cazul în care ziua va fi cu soare, anul va fi secetos.