Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a declarat că măsurile ce se vor lua după 1 aprilie 2025 „vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil”.
Sebastian Burduja, ministrul Energiei, a vorbit despre impactul încetării subvenționării prețului la energie electrică pentru consumatorii casnici, în martie anul viitor, spunând că pentru unele categorii de consumatori (peste 300 KWh) facturile ar putea să se ieftineaască, dar ele ar putea fi mai mari pentru cei care au un consum mai mic de electricitate, pentru aceștia din urmă fiind pregătite măsuri de protecție, dacă sunt „cu adevărat vulnerabili”.
„Noi ne dorim să fie un impact cât mai mic. Este posibil ca pentru consumatorii cu un consum de peste 300 de KWh pe lună să se ieftinească facturile, ca urmare a ridicării acestor constrângeri din prezent, dar pentru cei care se încadrează la sub 100 KWh/lună e adevărat că, fără măsuri de subvenţionare, de compensare a preţului, facturile ar putea să crească. Măsurile de după 1 aprilie vor trebui să subvenţioneze preţul la energie electrică şi gaze naturale pentru consumatorii cu adevărat vulnerabili, astfel încât să putem păstra un cost rezonabil. Dacă în prezent un consumator de până la 100 KWh/lună pe lună are o factură la curent de aproximativ 45 lei, probabil că este un cost totuşi suportabil. Deci, atâta timp cât aceste facturi nu vor creşte, cred că ne vom fi făcut datoria”, a explicat Sebastian Burduja.
Ministrul Energiei a precizat că la ora actuală, la nivel guvernamental, un grup de lucru interministerial va defini „foarte bine consumatorul vulnerabil în sectorul energetic”, pentru ca această categorie să fie sprijinită de către stat pentru a plăti facturi suportabile. Tot la nivel guvernamental, a msi spus Burduja, se vor lua mai multe măsuri în ce-i privește pe consumatorii mari de energiei, dintre care unii au declarat că intenționeze să plece din România, după liberalizarea pieței energetice.
„Am fost la Alba recent şi am discutat şi cu IPEC (producător de ceramică) şi cu alţi mari consumatori de energie. Noi vom face tot ceea ce ne stă în putinţă pentru a păstra aceste companii româneşti în România, pentru că ele înseamnă locuri de muncă, dezvoltare, salarii. Înseamnă, de fapt, competitivitatea economiei româneşti şi ea depinde într-adevăr şi de preţul energiei electrice şi gazelor. (…) Ne gândim la un set de măsuri pentru aceste companii. Sigur că statul român are şi în prezent scheme de ajutor de stat de 150 de milioane de euro pe an pentru marii consumatori de energie. Nu cred că IPEC este printre beneficiari, dar sunt beneficiari din judeţul Alba în funcţie de codurile CAEN, aşa cum s-a definit această schemă. Acolo unde nu se aplică, va trebui să găsim alte măsuri”, a spus ministrul Energiei.
Sebastian Burduja s-a referit și la producția de energie regenerabilă, subliniind importanța dezvoltării pentru sistemul national a unor zone nu numai de panouri fotovoltaice, ci și pe domeniul hidro și domeniul nuclear, spunând că sunt deja făcute investiții.
„Energia verde, în principiu, este producţie intermitentă, deci avem producţie când bate soarele, când bate vântul şi dacă avem şi baterii, sigur că putem beneficia şi în afara acestor intervale orare în care avem soare sau vânt, dar nu este o soluţie pentru întreg sistemul energetic naţional. De aceea, este important să continuăm să terminăm hidrocentralele. S-a început înainte de 1989 şi sper să facem anul acesta o premieră la Răstolniţa, în judeţul Mureş. Suntem aproape de obţinerea avizului de mediu”, a spus ministrul.
„Discutăm de câteva zile până la câteva săptămâni când acest lucru se va întâmpla şi asta ne va permite să terminăm acea lucrare. Avem grupuri pe gaz, pentru că şi aceasta este producţie în bandă, vorbim de Işalniţa, de Turceni, de Mintia. Sigur că avem undeva la 3.500 de megawaţi proiecte pe gaz în România şi CET-uri modernizate la Arad, la Râmnicu Vâlcea, Craiova, cel mai mare dintre ele, care încă este pe cărbune”, a continuat Burduja.
Sebastian Burduja a insistat asupra energiei nucleare din România, ca una sigură, curată și constantă, amintind și de proiectul reactoarelor modulabile de la Doicești, în cadrul căruia țara noastră ar putea fi una din primele beneficiare de tehnologia Small Modular Reactors.
„Noi avem o istorie de 50-60 de ani în spate, în care am ales corect, am ales o soluţie occidentală şi, spre deosebire de toţi vecinii, nu depindem de Federaţia Rusă nici pentru combustibil, nici pentru echipamente, nici pentru expertiză. Avem propriul nostru sector nuclear. Cele două proiecte mari, Reactoarele 3 şi 4, sunt în grafic şi ne dorim în septembrie să vă dăm o veste foarte bună pentru cel mai important contract, iar, odată cu această semnare, proiectul intră pe un drum fără întoarcere. Se va face şi proiectul reactoarelor modulare mici (Small Modular Reactors – SMR) de la Doiceşti, unde România poate fi printre primele ţări din lume cu asemenea tehnologie. De principiu, în 2029, ar trebui să fie pus în funcţiune primul modul din cele şase, iar fiecare modul are 77 de megawaţi”, a mai spus ministrul Energiei.