Drumul de mare viteză București – Giurgiu, mult așteptat de milioane de români, în mare parte bucureșteni, este aproape de finalizare. Se lucrează la studiul de fezabilitate care va fi conceput de o asociere de firme românești, respectiv SC Proiect Construct Regiunea Transilvania (lider) şi Roads Design.
Contractul pentru drumul de mare viteză București – Giurgiu va fi finanțat din fonduri europene nerambursabile prin Programul Transport 2021 – 2027. Vorbim despre suma de 31,2 milioane de lei, fără TVA, acordată asocierii de firme care se va ocupa de drum.
Până la demararea propriu-zisă a lucrărilor mai trebuie semnat contractul, însă abia după încheierea perioadei legale în care pot fi depuse contestații.
Anunțul referitor la părțile contractante a fost făcut de Compania Națională de Investiții Rutiere. Aceasta a dat publicității și o hartă cu posibilele trasee ale noului drum de mare viteză București – Giurgiu.
Se iau în clacul inclusiv variante de desprindere din viitoarea Autostradă A6 București – Alexandria, din zona Ghimpați, și zona de sud a Capitalei, A0/Drum Radial 9. Proiectantul drumului va lua în calcul și posibilitatea conexiunilor cu A1 București – Pitești, la Bolintin sau Corbii Mari.
„De Ziua Europei, pe care pentru prima dată o sărbătorim în spațiul de liberă circulație Schengen, facem un pas important pentru prima autostradă care se proiectează la frontiera cu Bulgaria, o investiție esențială nu doar pentru conectivitatea și mobilitatea între cele două țări, ci și pe întreaga rețea europeană de transport.
Drumul de mare viteză Bucureşti – Giurgiu este, totodată, și primul proiect de infrastructură rutieră în care se punctează implementarea conceptului BIM (Building Information Modeling). Apreciem interesul deosebit al publicului pentru acest proiect și asigurăm că toate propunerile pe care le-am primit vor fi atent analizate”, a precizat Directorul General al CNIR, Gabriel Budescu.
Echipa proiectantă va analiza, în cadrul studiului de fezabilitate, mai multe aspecte: profilul drumului (autostradă sau drum expres), structura drumului (varianta unui sistem rutier din beton de ciment), conexiunea cu alte obiective de investiții, soluții de finanțare și prin parteneriat public-privat.
„În ceea ce privește structurile și soluțiile tehnice, solicităm în caietul de sarcini o analiză pentru utilizarea materialelor de construcții din import sau din producție internă. Cred că este foarte important să decidem dacă facem drumul din beton, cimentul fiind produs în România sau din bitum, dar pe care îl importăm”, a explicat, acum câteva luni, directorul general al CNIR.
Compania a solicitat viitorului prestator să echipeze instalațiile de foraj cu sistem GPS și camere video care să permită urmărirea în timp real a lucrărilor.
Durata contractului va fi de 18 luni, dintre care 16 luni pentru realizarea studiului de fezabilitate și două luni pentru asistență tehnică, pregătirea contractului de proiectare și execuție.
Drumul de Mare Viteză Bucureşti – Giurgiu face parte din Coridorul de Transport Pan-European nr. IX.